Scumpiri alimentare și consum în scădere
România se confruntă, la începutul anului 2026, cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, atât la nivel general, cât și în ceea ce privește prețurile alimentelor. Potrivit Eurostat, în februarie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 8,3%, de aproape patru ori peste media Uniunii, care se situează la 2,1%. "Această situație reflectă o deteriorare semnificativă a condițiilor economice și sociale pentru cetățeni", a declarat economistul Andrei Radu, de la Institutul Național de Statistică (INS).
În plus, inflația alimentară a atins 7,6% în ianuarie 2026, în comparație cu o medie de 2,5% în Uniunea Europeană. Alte țări precum Estonia și Grecia au înregistrat rate de 6,1% și, respectiv, 4,7%, însă România rămâne cu un decalaj semnificativ. Această explozie a prețurilor alimentelor continuă o tendință de creștere care a început să se accentueze din vara anului 2025, când au fost implementate măsuri de austeritate.
Analizând evoluția prețurilor, se constată că inflația alimentară a crescut de la 4,3% în primele două luni ale anului 2025, ajungând la 8,9% în august 2025. Deși a existat o ușoară corecție, prețurile au rămas ridicate la începutul lui 2026, ceea ce sugerează o presiune constantă asupra bugetelor gospodăriilor.
Conform INS, consumul a suferit o contracție semnificativă, cu o scădere de 6,2% în februarie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului precedent. În primele luni ale lui 2025, consumul era în creștere, dar din august a trecut pe teritoriu negativ, ceea ce reflectă o scădere dramatică a cererii interne. De asemenea, investițiile din bugetul de stat au scăzut cu 55%, de la 5.718 milioane de lei în ianuarie-februarie 2025 la 2.596 milioane de lei în aceeași perioadă din 2026.
Această situație economică îngrijorătoare este amplificată de deteriorarea puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor. Câștigul salarial mediu net a intrat în teritoriu negativ, atingând o scădere de 5% în februarie 2026, față de aceeași lună a anului precedent. La rândul său, puterea de cumpărare a pensiilor medii a înregistrat o pierdere alarmantă, trecând de la o valoare pozitivă de 32,9% în septembrie 2024 la o scădere de -8,3% în februarie 2026.
Această erodare a puterii de cumpărare arată că pensionarii, care depind de pensii, se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari în a-și acoperi necesitățile de bază. În concluzie, România se află într-o situație economică precariousă, cu o inflație extrem de ridicată, scumpiri alimentare semnificative și o scădere a consumului și a investițiilor.
Este esențial ca autoritățile să ia măsuri eficiente pentru a stabiliza economia și a proteja veniturile cetățenilor.