Alegeri parlamentare în Bulgaria
Bulgaria se pregătește pentru a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani, programată duminică, 19 aprilie 2026. Un sondaj recent realizat de agenția Alpha Research arată că partidul "Progressive Bulgaria", condus de fostul președinte Rumen Radev, se află pe primul loc în preferințele electoratului, cu 32% din voturi. Conform analizei, Radev a declarat: "Poporul bulgar merită un guvern care să asculte nevoile și dorințele sale, nu unul care să ignore realitatea".
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), Bulgaria a organizat, începând cu 2016, un număr semnificativ de alegeri, iar actuala campanie electorală este marcată de o oboseală generală a alegătorilor față de clasa politică, considerată coruptă și ineficientă. Un alt sondaj realizat de sociologii de la Trend indică o rată de neîncredere în politicieni de 78%, ceea ce sugerează un climat politic tensionat și o dorință acută de schimbare.
Rumen Radev, general în rezervă și fost comandant al Forțelor Aeriene, a intrat în politică ca un candidat independent sprijinit de Partidul Socialist, fiind ales pentru prima dată în 2016 și reales în 2021. Decizia sa de a demisiona din funcția de președinte în ianuarie 2025, cu un an înainte de finalizarea mandatului, a fost văzută ca o mișcare strategică pentru a-și consolida poziția în cursa electorală.
Încercările lui Radev de a se prezenta ca un politician naționalist și eurosceptic s-au intensificat, el având aspirații de a deveni "Viktor Orbán al Bulgariei". În campania sa, Radev a subliniat importanța unei reforme profunde a statului și a responsabilității față de cetățeni, încercând să capteze nemulțumirea față de actuala clasă politică. În acest context, criticile aduse de susținătorii săi rivalilor săi din partidele tradiționale, cum ar fi Boiko Borisov, au fost frecvente.
Bulgaria continuă să fie cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, ceea ce contribuie la nemulțumirile alegătorilor. Radev a fost criticat pentru pozițiile sale controversate, inclusiv pentru admirația sa față de modelul ungar al lui Orbán, care, în ciuda criticilor, a reușit să rămână la putere timp de 16 ani. Această strategie de a se asocia cu lideri naționaliști și eurosceptici din alte țări europene ar putea influența major preferințele electoratului bulgar.
Pe lângă aspectele interne, Radev a adoptat și o poziție critică în politica externă, pledând pentru o redeschidere a dialogului cu Rusia. Acesta a argumentat că sancțiunile impuse Rusiei nu contribuie la rezolvarea conflictului din Ucraina și a susținut că ajutorul militar trimis Ucrainei ar putea prelungi conflictul. De asemenea, Radev a criticat Pactul Verde European, considerând că nu se aliniază cu realitățile economice ale Bulgariei.
Radev a încercat să promoveze un referendum pentru adoptarea monedei euro, dar a întâmpinat opoziție din partea multor cetățeni, care se tem că aceasta ar putea agrava situația economică a țării. Potrivit unui sondaj din 2025, 65% dintre bulgari s-au declarat împotriva adoptării euro, preferând să rămână cu leva, moneda națională.
De asemenea, Radev a fost criticat de organizațiile pentru drepturile omului pentru atitudinile sale față de comunitatea LGBTI, adoptând o poziție conservatoare și criticând politicile liberale impuse de Uniunea Europeană. Aceste declarații au stârnit reacții puternice din partea activiștilor care militează pentru drepturile minorităților.
În fața acestui climat politic complex, alegătorii bulgari sunt așteptați să se prezinte la urne duminică, iar rezultatul alegerilor va avea un impact semnificativ asupra viitorului politic al țării.
Fie că Radev va reuși să devină prim-ministru sau nu, mesajul său naționalist și eurosceptic pare să rezoneze cu un segment semnificativ al electoratului, dezvăluind o direcție potențială a politicii bulgare în următorii ani.