Intenții de vot în creștere
Formațiunea lui Rumen Radev, Bulgaria Progresistă, este creditată cu 30,8% din intențiile de vot ale alegătorilor deciși, conform sondajului publicat joi de institutul Market Links și postul privat bTV. Pe locul al doilea se află GERB, partidul fostului premier Boiko Borisov, care a dominat politica bulgară în ultimele decenii, cu 18%, potrivit Bloomberg. Diferența dintre cele două formațiuni a crescut cu peste două puncte procentuale față de un sondaj similar realizat în urmă cu două luni. Radev, considerat cel mai popular politician din Bulgaria, a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a intra în cursa electorală, promițând măsuri împotriva corupției din țară.
Fostul general de aviație a criticat în repetate rânduri Uniunea Europeană și a cerut reluarea legăturilor cu Rusia. Participarea lui Rumen Radev la alegerile parlamentare, al optulea scrutin organizat în Bulgaria în ultimii cinci ani, este așteptată să ridice prezența la vot la peste 50%, după mai mulți ani în care participarea alegătorilor a fost în scădere. Sondajul mai arată că aproximativ 15% dintre alegători sunt încă nehotărți. Cercetarea a fost realizată în perioada 7-14 aprilie, pe un eșantion de 1.003 persoane.
Potrivit Market Links, cei mai mulți dintre alegătorii indeciși ar putea merge către Radev, ceea ce i-ar ridica scorul final la 38%, echivalentul a 109 mandate în parlamentul cu 240 de locuri. Un astfel de rezultat i-ar permite lui Radev să încerce formarea unui guvern minoritar, în locul unei noi coaliții, variantă preferată de aproape o treime dintre alegători. În total, cinci formațiuni sunt așteptate să treacă pragul electoral și să intre în parlament.
Această evoluție reflectă o schimbare de dinamică într-un sistem politic fragmentat, în care Bulgaria a organizat opt alegeri parlamentare în ultimii cinci ani, pe fondul instabilității guvernamentale și al dificultăților în formarea unor majorități durabile. Rumen Radev, fost general de aviație și una dintre cele mai populare figuri politice din Bulgaria, a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a intra în competiția electorală. Campania sa este centrată pe promisiuni de combatere a corupției, o temă dominantă în discursul public bulgar.
De-a lungul mandatelor sale, Radev a criticat în repetate rânduri anumite politici ale Uniunii Europene și a pledat pentru reluarea unor relații mai pragmatice cu Rusia, poziții care au generat atât susținere, cât și controverse în rândul electoratului și al partenerilor externi. Potrivit aceluiași sondaj, participarea la vot ar putea depăși 50%, în creștere față de scrutinele anterioare marcate de absenteism. Analiștii consideră că intrarea lui Radev în cursa electorală ar putea mobiliza alegătorii, într-un moment în care încrederea în instituțiile politice rămâne scăzută.
Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada 7–14 aprilie, pe un eșantion de 1.003 respondenți. Aproximativ 15% dintre alegători se declară încă indeciși, ceea ce ar putea influența semnificativ rezultatul final. Conform estimărilor Market Links, o parte importantă dintre alegătorii indeciși ar putea opta pentru formațiunea lui Radev, ceea ce ar putea ridica scorul acesteia până la aproximativ 38%. Un astfel de rezultat s-ar traduce în circa 109 mandate în parlamentul bulgar, care are 240 de locuri.
În aceste condiții, Radev ar putea încerca formarea unui guvern minoritar, o opțiune preferată de aproape o treime dintre alegători, în locul unei noi coaliții. Totuși, fragmentarea politică sugerează că negocierile post-electorale vor rămâne esențiale. Sondajul indică faptul că un total de cinci formațiuni politice ar urma să depășească pragul electoral și să intre în legislativ, ceea ce ar menține un grad ridicat de pluralism, dar și dificultăți în stabilirea unei majorități clare.
Evoluțiile din Bulgaria au loc într-un context regional marcat de schimbări politice semnificative. În Ungaria, opoziția a obținut recent un rezultat major în alegeri, învingând partidul condus de Viktor Orbán după 16 ani la putere.
Liderul opoziției, Péter Magyar, a declarat după scrutin: "Astăzi, poporul maghiar a spus da Europei, da unei Ungarii libere." Aceste transformări reflectă o dinamică mai largă în Europa Centrală și de Est, unde alegătorii par tot mai dispuși să susțină alternative politice în fața partidelor dominante.