Starea de sănătate a românilor
Conform unui raport recent al Institutului Național de Statistică (INS), publicat pe 8 aprilie 2026, 76,4% dintre români afirmă că se consideră sănătoși și nu au avut nevoie să consulte un medic în ultimele 12 luni. "Aceasta reflectă o percepție generală pozitivă asupra sănătății, dar este important să ne uităm și la cifrele legate de bolile cronice care afectează populația", a declarat un expert în sănătate publică, Dr. Anca Ionescu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie din București.
Datele INS indică o tendință îngrijorătoare: după vârsta de 50 de ani, femeile încep să se declare bolnave într-un procent semnificativ mai mare decât bărbații. În grupa de vârstă 50-64 ani, diferența este de 6,0 puncte procentuale, iar în cazul celor de 65-74 ani, această diferență ajunge la 6,8 puncte procentuale. Aceste statistici sugerează că percepția asupra sănătății se deteriorează considerabil pentru femei odată cu înaintarea în vârstă.
Pe de altă parte, românii din mediul rural se declară cu o stare de sănătate precară într-un procent mai mare decât cei din mediul urban. Potrivit INS, 95% dintre persoanele ocupate consideră că au o stare de sănătate bună sau foarte bună, în comparație cu doar 53,6% dintre persoanele neocupate. Această discrepanță subliniază impactul statutului ocupacional asupra sănătății.
În plus, în 2024, 18,6% din populația de minimum 16 ani a avut nevoie de consult medical stomatologic, iar 5% nu au reușit să se prezinte la medic, ceea ce evidențiază o problemă de acces la servicii de sănătate, mai ales în rândul femeilor, care au raportat o imposibilitate de a ajunge la medic într-un procent de 54%.
Cheltuielile pentru sănătate în România au crescut, dar rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană. În 2023, cheltuielile pentru sănătate au reprezentat 5,8% din PIB, similar cu anul precedent, dar în scădere față de perioada pandemiei, când cifra a depășit 6%. Acest aspect ridică întrebări privind sustenabilitatea sistemului de sănătate românesc.
Speranța de viață sănătoasă la naștere este de 58,9 ani pentru femei și 59,4 ani pentru bărbați, conform INS. Comparativ, media Uniunii Europene pentru speranța de viață sănătoasă la naștere este de 63,3 ani, ceea ce arată un decalaj semnificativ în ceea ce privește calitatea vieții.
Cauzele decesului în România sunt, în mare parte, legate de bolile aparatului circulator (53,3%), tumori (19,1%) și boli respiratorii (9,2%). Aceste statistici subliniază că, deși românii se consideră sănătoși, realitatea este că bolile cronice afectează o parte semnificativă a populației. De exemplu, 59,6% dintre decesele cauzate de bolile circulatorii sunt în rândul femeilor, în timp ce 21,1% dintre bărbați mor din cauza tumorilor.
În concluzie, deși o mare parte din populația României se consideră sănătoasă, datele indică o realitate complexă, afectată de vârstă, sex și statut economic. Este esențial ca autoritățile să îmbunătățească accesul la servicii de sănătate și să investească în prevenirea bolilor cronice, pentru a îmbunătăți calitatea vieții românilor.
Următoarele măsuri ar trebui să vizeze educația pentru sănătate și accesibilitatea serviciilor medicale, în special în mediul rural.