Alegerile din Găgăuzia, amânate din nou
Criză electorală reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea de Apel Sud din Cahul a decis pe 3 aprilie 2026 să suspende hotărârile adoptate de Adunarea Populară a Găgăuziei, care stabiliseră data alegerilor, componența Comisiei Electorale și regulamentul de organizare a scrutinului. Aceasta a fost o cerere formulată de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, iar hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile. Potrivit șefului Oficiului teritorial, Serghei Cernev, pentru a depăși acest blocaj, este necesar un efort comun al instituțiilor de la nivel central.
„Va exista o ieșire din situație, iar eu văd doar una – Adunarea Populară, Parlamentul Republicii Moldova și Guvernul să creeze comisii de conciliere, să analizeze cum pot fi organizate aceste alegeri, în baza cărei legislații și în ce cadru vor avea loc”, a declarat Cernev pentru Teleradio-Moldova. Organizarea alegerilor devine incertă, iar mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, fără ca un nou scrutin să fi fost organizat până acum.
Alegerile au fost inițial programate pentru 16 noiembrie 2025, apoi amânate pentru 22 martie 2026, iar recent pentru 21 iunie 2026. Fiecare dintre aceste date a fost contestată în instanță, iar blocajul actual este alimentat de neconcordanțele între legislația autonomiei găgăuze și normele electorale naționale. De exemplu, în timp ce legislația locală utilizează noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova face referire la „Consiliul Electoral Central”.
Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și subliniază că regulile de organizare a alegerilor trebuie aliniate cadrului național. În contrast, autoritățile de la Comrat susțin că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral. Tensiunile au crescut și după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, care permit Adunării Populare să desemneze organele electorale.
La nivel parlamentar, președintele Igor Grosu a dispus constituirea unui grup de lucru pe 10 martie 2026, pentru a analiza funcționalitatea Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia în cadrul normelor constituționale. Grupul este coprezidat de deputata Larisa Voloh și include reprezentanți din toate fracțiunile parlamentare. Larisa Voloh a subliniat că o lege locală specială nu poate prevala asupra prevederilor constituționale, subliniind necesitatea unei soluții coordonate între autoritățile centrale și cele locale.
Pe 6 aprilie, autoritățile de la Comrat au acuzat Chișinăul de blocarea intenționată a organizării alegerilor, susținând că aceasta încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor din Găgăuzia. Curtea Supremă de Justiție a admis, pe 20 ianuarie 2026, recursul depus de Cancelaria de Stat și a suspendat executarea hotărârilor Adunării Populare referitoare la completarea instituțiilor electorale ale autonomiei.
Judecătorii au invocat „suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actelor administrative contestate”, ceea ce a justificat măsura provizorie de suspendare. Conform Codului electoral al Republicii Moldova, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este singurul organ electoral recunoscut, iar legislația națională nu admite existența unei Comisii Electorale Centrale a Găgăuziei.
Serghei Cernev a subliniat că principalul pericol nu constă doar în blocarea procesului electoral, ci și în riscul ca alegerile să fie nerecunoscute de instanțe, dacă vor fi organizate de un organ electoral ilegal. El a sugerat că situația a fost menținută intenționat pentru a crea tensiuni politice înainte de alegerile parlamentare programate pentru septembrie 2025. Această criză electorală nu doar că afectează stabilitatea regională, dar și încrederea cetățenilor în procesul democratic din Moldova.
În concluzie, continuarea acestei crize electorale subliniază necesitatea urgentă de dialog între autoritățile centrale și cele locale. Este esențial ca legislația să fie armonizată și ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a asigura desfășurarea alegerilor într-un mod legal și transparent.
Următorii pași includ constituirea unor comisii de conciliere și stabilirea unui calendar electoral clar pentru a evita noi amânări.