China își reconstruiește în secret arsenalul nuclear

China își reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un sat din provincia chineză Sichuan a fost ras de pe fața pământului, iar în locul său au fost ridicate facilități pentru producția de arme nucleare, dezvăluie CNN. Imaginile din satelit și documentele analizate arată o campanie masivă de modernizare nucleară.

Localitatea Zitong din provincia Sichuan, cunoscută sub numele de Orașul Științei, este considerată creierul programului de arme nucleare al Chinei. În această zonă, un dom uriaș, de 36.000 de metri pătrați, asemănător unei capsule „Tic Tac”, a fost construit în doar câțiva ani. Structura, echipată cu monitoare de radiații și uși antiexplozie, este destinată manipulării materialelor radioactive, precum uraniul și plutoniul, spun experții consultați de CNN.

„Această clădire este un test Rorschach pentru cele mai negre scenarii despre ceea ce face China”, a declarat Jeffrey Lewis, expert în securitate globală la Middlebury College. Construcția, denumită XTJ0001 în documentele guvernamentale chineze, face parte dintr-o rețea mai amplă de baze nucleare modernizate din regiune. Drumuri noi leagă situl 906 de alte baze nucleare din zonă, cum ar fi situl 931, care a implicat evacuarea satelor Baitu și Dashan. În plus, un punct de transfer rutier-feroviar a fost extins semnificativ din 2021. Întregul proiect reflectă o revigorare strategică a infrastructurii nucleare chineze, spun analiștii.

În februarie 2026, oficialii americani au acuzat China de încălcarea unui moratoriu privind testele nucleare explozive, acuzație respinsă vehement de Beijing. „China urmează o strategie nucleară de autoapărare și nu va folosi arme nucleare împotriva statelor nonnucleare”, a declarat Jiang Bin, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din China. Totuși, designul neobișnuit al unor facilități, cum ar fi domul de pe râul Zitong, susține suspiciunile privind o restructurare a programului nuclear al Chinei. „Este clar că se întâmplă multe schimbări pe teren”, a afirmat Renny Babiarz, vicepreședinte la AllSource Analysis.

China este al treilea cel mai mare producător de arme nucleare, depășind Franța în 2020, dar rămâne în urma SUA și Rusiei. Modernizarea rapidă a arsenalului său ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării, mai complicată decât în Războiul Rece, avertizează experții. „Este mai mult despre capacități decât despre numărul de focoase”, a explicat Decker Eveleth, analist la CNA Corporation. În contextul tensiunilor din Taiwan și al războiului SUA-Iran, China își întărește poziția strategică.

„Conducerea Chinei pare să creadă că demonstrarea capacității strategice, inclusiv nucleare, poate avea un impact psihologic asupra Occidentului”, a spus Tong Zhao de la Carnegie Endowment for International Peace. Președintele SUA, Donald Trump, care va vizita Beijingul luna viitoare, speră să inițieze discuții privind controlul armamentului. Totuși, Xi Jinping ar putea oferi doar angajamente simbolice, fără negocieri concrete, spun analiștii. „China ar putea demara un dialog strategic, dar nu va urmări negocieri serioase privind controlul armelor”, a concluzionat Zhao. Cu infrastructura sa modernizată și o conducere militară consolidată, Beijingul are puține motive să cedeze presiunilor externe.

„Unul dintre efectele politicii SUA față de Iran este că nu va intimida China, ci o va încuraja să-și extindă arsenalul nuclear”, a avertizat Jeffrey Lewis. În 2022, trei locuitori din provincia chineză Sichuan au cerut explicații autorităților locale după ce terenurile le-au fost confiscate, iar locuințele demolate. Răspunsul a fost scurt: situația ține de un „secret de stat”. O investigație CNN indică faptul că acest „secret” era legat de planuri extinse ale Beijingului de dezvoltare a capacităților nucleare.

La mai bine de trei ani de la evacuări, imaginile din satelit arată că satul a fost complet demolat, iar în locul acestuia au fost ridicate noi construcții asociate unor instalații importante de producție a armamentului nuclear. Extinderea acestor situri din Sichuan, confirmată prin imagini și documente oficiale chineze analizate, susține afirmațiile recente ale administrației conduse de Donald Trump, potrivit cărora China desfășoară cea mai amplă modernizare a arsenalului nuclear din ultimele decenii.

Vizita anunțată a lui Trump la Beijing, programată pentru luna viitoare, este așteptată să includă discuții privind limitarea programului nuclear al liderului chinez Xi Jinping. Contextul este complicat de expirarea acordului New START dintre Statele Unite și Rusia, în condițiile în care Washingtonul dorește un nou cadru care să includă și China. Totuși, evoluțiile din teren sugerează că programul nuclear al armatei chineze continuă să se dezvolte. Printre cele mai notabile construcții se numără o structură de mari dimensiuni, cu formă neobișnuită, ridicată în mai puțin de cinci ani pe malul râului Tongjiang. Domul, cu o suprafață de aproximativ 36.000 de metri pătrați, este realizat din beton și oțel, dotat cu sisteme de monitorizare a radiațiilor și uși speciale de protecție.

Potrivit experților, infrastructura — inclusiv sistemele complexe de ventilație și conducte — este concepută pentru a izola materiale radioactive precum uraniul și plutoniul. Instalația se află într-o bază nucleară cunoscută anterior serviciilor de informații americane și este protejată de mai multe straturi de securitate. Analizele indică o reconfigurare amplă a întregii rețele de facilități nucleare din regiunea Zitong. „Această instalație este centrală și simbolizează amploarea schimbărilor. Capacitatea de producție pare să crească semnificativ”, a declarat expertul în securitate globală Jeffrey Lewis.

Noi drumuri modernizate conectează situl principal cu alte baze nucleare din zonă, iar infrastructura de transport — inclusiv conexiunile feroviare — a fost extinsă semnificativ în ultimii ani. Dezvoltările actuale reiau o traiectorie începută încă din anii ’70, când imaginile satelitare americane identificau aceste situri drept esențiale pentru ambițiile nucleare ale Chinei. În prezent, Beijingul este considerat cel mai rapid producător de focoase nucleare, deși stocul său — estimat la puțin peste 600 — rămâne sub nivelul Statelor Unite și Rusiei.

În paralel, oficiali americani au acuzat China că ar fi încălcat interdicții privind testele nucleare explozive și că dezvoltă o nouă generație de focoase. Beijingul respinge aceste acuzații, susținând că politica sa nucleară este una defensivă și că nu va utiliza arme nucleare prima. Cu toate acestea, designul neobișnuit al unor instalații și ritmul accelerat al construcțiilor sugerează o modernizare profundă a programului nuclear. „Este clar că au loc schimbări semnificative la nivel operațional și tehnologic”, a declarat un analist al imaginilor satelitare.

Aceste evoluții ridică dificultăți suplimentare pentru evaluările serviciilor occidentale, care se confruntă cu o vizibilitate redusă asupra noilor capacități ale Chinei. Modernizarea este susținută și de extinderea unor centre de cercetare, inclusiv zona cunoscută drept „Orașul Științei”, considerată nucleul programului nuclear chinez. Aici, sute de clădiri au fost demolate pentru a face loc unor facilități noi. Schimbările au început în 2021, la scurt timp după ce Xi Jinping a cerut accelerarea dezvoltării capacităților strategice de descurajare.

În paralel, China a dezvoltat sisteme de avertizare timpurie care permit detectarea și reacția rapidă la eventuale atacuri, consolidându-și postura militară. Acest context are implicații directe și asupra regiunii Asia-Pacific, în special în scenariul unei eventuale crize legate de Taiwan, teritoriu revendicat de Beijing. Experții avertizează că expansiunea accelerată a arsenalului chinez ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării, mai complexă decât cea din timpul Războiului Rece, prin implicarea unei a treia mari puteri nucleare.

În același timp, există temeri că Statele Unite ar putea supraestima capacitățile Chinei, ceea ce ar putea alimenta propriile programe de înarmare. „Riscul este să reacționăm nu la realitate, ci la propriile temeri”, a avertizat Jeffrey Lewis. În acest context, perspectivele unui acord internațional privind controlul armamentului rămân limitate. Chiar și în scenarii optimiste, analiștii consideră puțin probabil ca Beijingul să accepte negocieri substanțiale, deși ar putea susține un dialog mai larg pentru a răspunde presiunilor diplomatice.

Pentru moment, evoluțiile sugerează o direcție clară: consolidarea capacităților nucleare ale Chinei într-un context internațional marcat de tensiuni și incertitudine.