Maia Sandu: Moldova ruptă din România

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat joi, 2 aprilie 2026, în Parlamentul Letoniei, făcând o paralelă între istoria celor două țări, că Pactul Ribbentrop–Molotov a trasat linii prin mijlocul unor națiuni, prin familii, prin vieți care nu au avut niciun cuvânt de spus, consecința fiind că "ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România". "În august 1939, doi oameni s-au așezat la masă la Moscova și au împărțit Europa pe hârtie. Pactul Ribbentrop–Molotov a trasat linii prin mijlocul unor națiuni, prin familii, prin vieți care nu au avut niciun cuvânt de spus. Ceea ce a stabilit a fost monstruos: că anumite popoare vor aparține unui imperiu pe care nu l-au ales niciodată. Letonia știe acest lucru până în măduva oaselor. Parlamentul dumneavoastră a fost dizolvat peste noapte. Țara dumneavoastră a fost ocupată. Familii întregi au fost urcate în trenuri spre Siberia — nu pentru că au comis crime, ci pur și simplu pentru că erau letone. Povestea Moldovei este similară — și a fost scrisă de aceeași mână. Ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România prin același protocol secret. Pământul nostru a fost ocupat. Limba noastră a fost redenumită. Istoria noastră a fost rescrisă. Legăturile noastre cu România și cu Europa au fost tăiate voit și sistematic", a declarat Maia Sandu în discursul susținut în Parlamentul Letoniei.

Ea a afirmat că, atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Letonia avea claritatea morală a unui popor care nu a acceptat niciodată cu adevărat ceea ce i s-a impus, în timp ce Moldova a ieșit mai divizată. "Deceniile sub Imperiul Rus și apoi sub Uniunea Sovietică ne-au erodat conștiința de sine. Un popor nesigur de sine nu poate cădea ușor de acord cu privire la unde îi este locul. Letonia a aderat la UE în 2004. Moldova a ezitat. Nu pentru că am fi fost mai puțin europeni. Ci pentru că a durat mai mult să recuperăm ceea ce ni s-a luat. Recuperăm acum. Iar consecințele Pactului Ribbentrop–Molotov nu vor fi pe deplin anulate — nu cu adevărat — până când fiecare țară pe care a aruncat-o în zone gri nu va fi ancorată în Uniunea Europeană. Protejată. Liberă. În sfârșit acasă", a subliniat Maia Sandu.

Unirea cu România ar fi una dintre modalitățile care ar asigura Republica Moldova că va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace, mai ales în actualul context regional și internațional, a declarat președinta Maia Sandu în prima sa conferință de presă din acest an. Ea a precizat că nu a discutat despre subiectul unirii cu liderii europeni și a repetat că țara se va concentra pe aderarea la UE, întrucât nu există în prezent o opinie publică favorabilă unirii în rândul electoratului moldovean.

Maia Sandu a declarat, într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici, că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ea a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida reziliența Republicii Moldova, în contextul în care Federația Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. Declarația președintei a stârnit un val de reacții de ambele maluri ale Prutului și a intensificat discuțiile publice despre unirea celor două țări.

După afirmația Maiei Sandu, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv premierul Alexandru Munteanu și ministrul culturii, Cristian Jardan, au declarat că ar susține unirea în cazul unui vot în acest sens. La rândul său, deputatul partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, cunoscut pentru pozițiile sale unioniste și un apropiat al lui George Simion, liderul AUR, a anunțat că intenționează să propună organizarea unui referendum pe acest subiect la prima ședință a Parlamentului din acest an.

Datele sociologice arată însă că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. De asemenea, liderul de la Chișinău a reiterat importanța parcursului european al țării și a clarificat poziția sa privind o eventuală unire cu România. În alocuțiunea sa de la Riga, Maia Sandu a reamintit momentul din august 1939, când deciziile luate la Moscova au redesenat granițele Europei fără a ține cont de voința popoarelor. "Ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România prin același protocol secret. Pământul nostru a fost ocupat. Limba noastră a fost redenumită. Istoria noastră a fost rescrisă. Legăturile noastre cu România și cu Europa au fost tăiate voit și sistematic", a declarat Maia Sandu.

Ea a subliniat că ambele națiuni au suferit din cauza ocupației sovietice, amintind de deportările din Letonia, însă a evidențiat diferența de parcurs de după destrămarea URSS. Letonia și-a păstrat "claritatea morală", respingând regimul impus, ceea ce i-a permis aderarea rapidă la Uniunea Europeană în 2004. În schimb, Republica Moldova a ieșit din perioada sovietică mult mai divizată, cu o conștiință de sine erodată. Ezitarea țării de a se îndrepta spre Vest nu a fost cauzată de lipsa apartenenței la valorile europene, ci de timpul necesar pentru recuperarea identității naționale.

Președinta a concluzionat că rănile lăsate de Pactul Ribbentrop-Molotov vor fi vindecate abia atunci când toate țările aruncate în acele "zone gri" vor fi integrate, libere și protejate, în Uniunea Europeană. Discursul din Letonia vine pe fondul unor declarații recente și curajoase ale Maiei Sandu privind relația cu Bucureștiul. Într-un interviu acordat presei britanice, dar și în prima conferință de presă din acest an, președinta a afirmat clar că, în cazul unui referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. Ea a argumentat că reunificarea ar consolida capacitatea țării de a rezista în fața amenințărilor generate de războiul dus de Federația Rusă în Ucraina și a tentativelor Moscovei de a destabiliza procesele electorale de la Chișinău. Afirmațiile președintei au generat o undă de reacții pe scena politică din Republica Moldova. Premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, s-au aliniat poziției Maiei Sandu, declarând că ar susține și ei unirea la un eventual vot. Deputatul unionist Vasile Costiuc (Democrația Acasă), un apropiat al liderului AUR, George Simion, a anunțat că va propune organizarea unui referendum pe această temă la prima ședință din an a Parlamentului. În ciuda acestor deschideri declarative, Maia Sandu a păstrat o abordare pragmatică. Ea a precizat că nu a discutat oficial despre unire cu liderii europeni, prioritatea absolută a administrației sale fiind aderarea la Uniunea Europeană. Această decizie strategică este dictată de realitatea sociologică: datele actuale arată că ideea unirii cu România nu întrunește, deocamdată, sprijinul majorității electoratului moldovean. Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS, a fost un tratat de neagresiune cu un protocol adițional secret ce a reîmpărțit Europa de Est în sfere de influență.

Această înțelegere a permis Germaniei să invadeze Polonia, declanșând al Doilea Război Mondial, și a facilitat anexarea sovietică a Basarabiei, Bucovinei și a statelor baltice.