Declarații în Letonia
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat joi, 2 aprilie 2026, în Parlamentul Letoniei, că Pactul Ribbentrop-Molotov a trasat linii prin mijlocul unor naţiuni, prin familii, prin vieţi care nu au avut niciun cuvânt de spus. Consecinţa acestuia, a subliniat ea, este că „ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România”. Sandu a evidenţiat că în august 1939, doi lideri s-au aşezat la masă la Moscova şi au împărţit Europa pe hârtie, generând un impact devastator asupra popoarelor din regiune.
„Pactul Ribbentrop-Molotov a trasat linii prin mijlocul unor naţiuni, prin familii, prin vieţi care nu au avut niciun cuvânt de spus. Ceea ce a stabilit a fost monstruos: că anumite popoare vor aparţine unui imperiu pe care nu l-au ales niciodată. Letonia ştie acest lucru până în măduva oaselor. Parlamentul dumneavoastră a fost dizolvat peste noapte. Ţara dumneavoastră a fost ocupată. Familii întregi au fost urcate în trenuri spre Siberia — nu pentru că au comis crime, ci pur şi simplu pentru că erau letone. Povestea Moldovei este similară — şi a fost scrisă de aceeaşi mână”, a declarat Maia Sandu.
În continuare, Maia Sandu a subliniat că, în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice, Letonia a avut claritatea morală a unui popor care nu a acceptat niciodată cu adevărat ceea ce i s-a impus, în timp ce Moldova a ieşit mai divizată. „Deceniile sub Imperiul Rus şi apoi sub Uniunea Sovietică ne-au erodat conştiinţa de sine. Un popor nesigur de sine nu poate cădea uşor de acord cu privire la unde îi este locul. Letonia a aderat la UE în 2004. Moldova a ezitat. Nu pentru că am fi fost mai puţin europeni, ci pentru că a durat mai mult să recuperăm ceea ce ni s-a luat”, a explicat ea.
Maia Sandu a subliniat că recuperarea identităţii naţionale este un proces în curs de desfăşurare, afirmând că „consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov nu vor fi pe deplin anulate — nu cu adevărat — până când fiecare ţară pe care a aruncat-o în zone gri nu va fi ancorată în Uniunea Europeană. Protejată. Liberă. În sfârşit acasă”.
În ceea ce priveşte unirea cu România, Maia Sandu a declarat că aceasta ar putea fi o modalitate de a asigura că Republica Moldova va rămâne parte a lumii libere şi va trăi în pace, mai ales în actualul context regional şi internaţional. Cu toate acestea, ea a precizat că nu a discutat despre acest subiect cu liderii europeni, reiterând că ţara se va concentra pe aderarea la UE, având în vedere că nu există o opinie publică favorabilă unirii în rândul electoratului moldovean.
Sandu a menţionat, într-un interviu acordat unor jurnalişti britanici, că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ea a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida rezilienţa Republicii Moldova, mai ales în contextul războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.
Declaraţia preşedintei a generat reacţii variate atât în România, cât şi în Republica Moldova, intensificând discuţiile publice despre unirea celor două ţări. După afirmaţiile sale, mai mulţi oficiali de la Chişinău, inclusiv premierul Alexandru Munteanu şi ministrul culturii, Cristian Jardan, au declarat că ar susţine unirea în cazul unui vot în acest sens. De asemenea, deputatul partidului Democraţia Acasă, Vasile Costiuc, cunoscut pentru poziţiile sale unioniste, a anunţat că intenţionează să propună organizarea unui referendum pe acest subiect la prima şedinţă a Parlamentului din acest an.
Datele sociologice recente arată însă că ideea unirii nu se bucură de susţinerea majorităţii cetăţenilor moldoveni, ceea ce complică discuţiile pe această temă.
În concluzie, Maia Sandu continuă să promoveze ideea unui viitor european pentru Republica Moldova, dar provocările interne și externe rămân un obstacol semnificativ în acest demers.