Declarații și reacții politice
România a fost obligată, pe 1 aprilie 2026, de Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles, să plătească suma de 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID-19 pe care nu le-a mai preluat în 2023. Conform surselor G4Media, decizia instanței a generat reacții controversate în rândul politicienilor români. Florian Bodog, senator PSD, a declarat în emisiunea „România Politică” de la Prima News că statul român are datoria să se apere și să caute soluții pentru a amâna plata acestei sume în 2026, avertizând că o astfel de plată ar avea un impact negativ asupra economiei românești și asupra românilor. "Dacă plătim în acest an această sumă, va fi extrem de greu pentru români și pentru economia românească", a afirmat Bodog.
Pe de altă parte, Sorin Grindeanu, liderul PSD, a subliniat că suma de 600 de milioane de euro este comparabilă cu întregul pachet de solidaritate pe care PSD l-a solicitat să fie inclus în buget. "Nu putem lăsa să treacă ușor acest subiect. Acești bani sunt esențiali pentru persoanele cu nevoi speciale și pensionarii cu pensii mici", a declarat Grindeanu, adăugând că ar putea fi necesare plângeri penale împotriva celor responsabili de aceste comenzi, inclusiv nume precum Vlad Voiculescu.
În contrast cu pozițiile social-democraților, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat motivele pentru care România a refuzat să preia dozele de vaccin. Acesta a menționat că România nu avea capacitatea de stocare necesară pentru un astfel de volum și că acceptarea achiziției ar fi dus la costuri suplimentare pentru distrugerea vaccinurilor neutilizate. Rafila a subliniat că decizia de a nu mai cumpăra vaccinurile a fost corectă, având în vedere că stocurile existente erau deja expirat.
În ciuda criticilor din partea PSD, Rafila a subliniat că au fost realizate negocieri cu Pfizer și Comisia Europeană pentru a găsi soluții viabile, dar fără succes. "România a reușit să vândă și să doneze o parte din dozele de vaccin, dar din păcate, multe au fost distruse", a explicat fostul ministru. El a adăugat că scopul său a fost să protejeze banii contribuabililor români, care ar trebui să fie investiți în servicii medicale și infrastructură, nu în contracte inutile.
În acest context, este important de menționat că, pe lângă reacțiile politice, impactul financiar al acestei decizii asupra bugetului de stat va fi semnificativ, mai ales în condițiile unui deficit-record în Uniunea Europeană. România își va revizui acum strategia de sănătate publică pentru a se asigura că astfel de situații nu se mai repetă în viitor.
În concluzie, procesul cu Pfizer a scos la iveală tensiuni politice interne și a pus sub semnul întrebării gestionarea contractelor de achiziție de vaccinuri în contextul pandemiei.
Următorii pași vor include o analiză detaliată a impactului economic și identificarea unor soluții viabile pentru a evita o criză similară pe viitor.