Contextul procesului pierdut
Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis recent că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către compania Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care statul român a refuzat să le mai preia în anul 2023. Conform instanței, aceasta nu este o hotărâre definitivă, dar subliniază dificultățile cu care se confruntă România în gestionarea contractelor de achiziție de vaccinuri. "România nu și-a respectat contractul", a declarat Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătății, comentând asupra deciziei instanței din Bruxelles.
Potrivit unui comunicat al instanței, dosarul se referă la contractul semnat de Comisia Europeană cu Pfizer în mai 2021, care prevedea un număr fix de doze pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene, inclusiv România. În urma refuzului de a prelua dozele comandate, România, Polonia și Ungaria au fost date în judecată de compania Pfizer. Judecătorii au confirmat că nu există nereguli în procedura de atribuire a contractului și au respins argumentele românești privind rezilierea sau modificarea obligațiilor contractuale.
Conform instanței, scăderea numărului de infectări și evoluția pandemiei nu justifică renunțarea la dozele comandate, ceea ce a dus la această decizie financiară drastică pentru România. "Este o situație care subliniază lipsa de viziune în gestionarea crizei sanitare", a adăugat Mihăilă.
Statistica arată că România a cumpărat mai puține vaccinuri per capita comparativ cu alte mari țări europene, precum Germania, Franța sau Italia. De asemenea, a înregistrat cele mai mici rate de vaccinare din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat, în 2021, România a achiziționat 39 de milioane de doze, dar nu a reușit să le utilizeze eficient.
După cum a declarat Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, decizia de a participa la contractul european de achiziție comună a fost luată de premierul Florin Cîțu, iar formularul de comandă a fost semnat de Alexandru Rafila în ianuarie 2022. "Deciziile au fost luate fără a considera impactul pe termen lung asupra sănătății publice", a afirmat Voiculescu.
Această situație a dus la o presiune economică considerabilă asupra României, cu dobânzi de aproximativ 150.000 de euro pe zi, conform legii belgiene, ceea ce înseamnă costuri suplimentare de 50-60 milioane de euro pe an. România se află acum într-o poziție delicată, fiind singura țară din Uniunea Europeană care nu are acces la vaccinurile anti-COVID. Aceasta ridică întrebări serioase despre gestionarea crizei sanitare de către autoritățile române.
În ultimii ani, România a refuzat mai multe oferte de negociere de la Pfizer și Comisia Europeană pentru a flexibiliza contractele de achiziție, în timp ce alte 24 de state membre au acceptat aceste propuneri. Această alegere, alături de deciziile de suspendare a livrărilor de vaccinuri, a dus la o situație extrem de nefavorabilă pentru România.
În prezent, guvernul condus de Nicolae Ciucă se confruntă cu o dilemă: cum să rezolve această problemă fără a agrava și mai mult situația economică a țării. Cei mai mulți experți în sănătate publică susțin că România ar trebui să reîntre în negocieri cu Pfizer pentru a găsi o soluție viabilă. "Este esențial să regăsim un dialog constructiv cu Pfizer", a declarat un expert din cadrul Ministerului Sănătății.
În concluzie, situația actuală evidențiază un management defectuos al crizei sanitare și o lipsă de coordonare între autoritățile române. România trebuie să acționeze rapid pentru a renegocia termenii contractului cu Pfizer, altfel riscurile financiare și de sănătate publică vor continua să crească.
Este o oportunitate pentru actuala conducere de a demonstra responsabilitate și proactivitate în fața unei crize care afectează întreaga națiune.