Prima reacție a lui Rafila privind vaccinurile blocate

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a explicat decizia de a nu achiziționa 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19, considerând-o corectă în contextul stocurilor expirate și a scăderii interesului populației pentru vaccinare. El a subliniat importanța direcționării fondurilor către infrastructura sanitară, în locul plăților fără utilitate. Rafila a menționat, de asemenea, negocierile cu Pfizer și acțiunile legale inițiate de companie.

EN

Brief

Alexandru Rafila, Romania's Minister of Health, justified the decision to halt the acquisition of 29 million COVID-19 vaccine doses, citing the expiration of existing stock and declining public interest in vaccination. He emphasized the need to invest in healthcare infrastructure rather than incurring unnecessary costs. Rafila also discussed negotiations with Pfizer and legal actions taken by the company.

Prima reacție a lui Rafila privind vaccinurile blocate
Sursa foto: gandul.ro

Controversa achizițiilor de vaccinuri

Prima reacție reprezintă subiectul principal al acestui articol. Alexandru Rafila, actualul ministru al Sănătății, a reacționat recent la scandalul legat de achiziția neutilizată a 29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19, decizie pe care o consideră "corectă". Într-o postare pe Facebook, Rafila a susținut că a acționat în interesul României și al sănătății publice, având în vedere că dozele nu puteau fi utilizate. "Ar fi fost profund greșit să blocăm bugetul sănătății în stocuri inutile, care ulterior ar fi fost distruse, doar pentru a acoperi erori din trecut", a declarat el. Aceste afirmații vin în contextul în care România trebuie să facă față unor costuri suplimentare datorate vaccinurilor expirate, care au fost distruse, și acțiunilor legale inițiate de compania Pfizer.

Rafila a explicat că, la preluarea mandatului, Ministerul Sănătății se confrunta cu depozite pline de doze expirate și cu un angajament suplimentar de achiziție pentru 39 de milioane de doze semnat în mai 2021. De asemenea, el a subliniat că interesul populației pentru vaccinare a scăzut semnificativ, din cauza evoluției variantelor virale și a reticenței unei părți a societății. "Am reușit să vindem către alte state, precum Germania și Ungaria, peste 7,5 milioane de doze și am realizat donații către țări care aveau nevoie", a adăugat Rafila.

În ceea ce privește negocierile cu Pfizer, Rafila a menționat că au existat discuții cu compania și cu Comisia Europeană pentru a găsi o soluție pentru cele 29 de milioane de doze contractate, dar fără succes. "Din păcate, nu s-a ajuns la un rezultat favorabil pentru România", a spus el, explicând că Pfizer a inițiat acțiuni juridice după ce România nu a mai comandat dozele prevăzute pentru anii 2022 și 2023. În contrast, Moderna a renunțat la pretenții în această situație.

Pe de altă parte, Rafila a subliniat că România nu avea capacitatea necesară de stocare pentru dozele suplimentare, iar costurile pentru distrugerea acestora ar fi crescut semnificativ. "Nu puteam semna, în tăcere, plăți uriașe fără beneficii reale pentru pacienții români", a afirmat el. Fostul ministru a subliniat că banii românilor trebuie să fie redirecționați către spitale și servicii medicale, nu către facturi fără utilitate.

În plus, Rafila a menționat că, în paralel cu această decizie, au fost demarate investiții în sistemul sanitar, inclusiv construcția și modernizarea de spitale, finanțări prin PNRR și Banca Mondială, și extinderea accesului la tratamente pentru pacienții cu boli cronice și oncologice. "A apăra interesul României în fața unui contract disproporționat nu este un gest populist, ci unul de responsabilitate", a conchis el. Acest scandal aduce în discuție modul în care România gestionează resursele de sănătate publică și necesitatea de a evita pe viitor astfel de situații de criză.

În concluzie, reacția lui Rafila reflectă complexitatea situației în care se află România în raport cu achizițiile de vaccinuri. Deciziile de anulare a unor comenzi pot avea consecințe financiare și legale semnificative, iar Ministerul Sănătății se află pe un teren sensibil în ceea ce privește încrederea publicului în vaccinare.

Cu toate acestea, prioritizarea investițiilor în infrastructura sanitară ar putea aduce beneficii pe termen lung pentru sistemul de sănătate din România.