Controverse și implicații financiare
Adrian Marinescu, medic infectionist la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, a discutat despre impactul intrării în România a unei cantități uriașe de vaccinuri anti-COVID. Pe 1 aprilie 2026, Marinescu a declarat că decizia instanței care obligă România să preia aceste doze este bazată pe clauzele contractuale semnate anterior. „Discuția trebuia făcută înainte de semnare, acum este tardiv. Ei au câștigat pe lucruri contractuale. Acum este târziu să mai putem face ceva”, a afirmat medicul.
Marinescu a subliniat că utilizarea acestor doze este aproape nulă, cu excepția cazului în care vaccinul va fi actualizat pentru variantele noi de COVID. „Ca principiu, nu avem ce face cu 29 de milioane de doze. Evident că nu ne sunt utile. Acele doze nu ne mai folosesc decât dacă va fi vaccinul updatat variantelor noi de COVID. Ar putea fi folosite pentru persoanele vulnerabile”, a adăugat el.
Problema nu este doar medicală, ci și financiară. România se confruntă cu o povară semnificativă, având obligația de a prelua 28.940.613 doze de vaccin și de a plăti aproximativ 600 de milioane de euro pentru cele nepreluate, conform deciziei Tribunalului de la Bruxelles. Această sumă trebuie achitată imediat, chiar dacă hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în apel.
În anii 2022 și 2023, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a justificat achiziția prin faptul că depozitele erau deja pline cu peste 8 milioane de doze. Această decizie a fost luată în contextul unei crize sanitare, când era dificil de anticipat evoluția pandemiei. Criticii susțin însă că planificarea a fost ineficientă, iar actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat că România a comandat o cantitate de vaccinuri care depășește necesarul real, fără a ține cont de demografia țării.
„Ce este greșit este acea cantitate uriașă care a fost semnată în mai 2021, care n-avea nicio legătură cu realitatea. Știam sigur că populația țării nu se va dubla”, a declarat Rogobete. Această situație a generat o presiune imediată asupra bugetului de stat și a impus identificarea rapidă a unei soluții financiare. Ministrul a precizat că Ministerul Sănătății nu dispune în prezent de fondurile necesare pentru a achita suma stabilită de instanță.
Rogobete a continuat subliniind că strategia de vaccinare a fost greșită, în special în ceea ce privește comunicarea cu publicul. „Campania de vaccinare cu siguranță a fost un eșec. Asta vă spun cu certitudine și cu fermitate”, a declarat el. În acest context, s-a discutat despre posibile renegocieri ale contractelor, dar ministrul a explicat că renegocierea nu ar fi adus avantajele așteptate, deoarece costurile ar fi fost și mai mari.
Statul român va discuta cu Ministerul Finanțelor pentru a stabili cum va fi achitată suma, având în vedere că banii trebuie virați într-un cont deschis în Belgia. „Urmează acum, în perioada imediat următoare, să analizăm toate aceste date, despre cum se vor calcula și, sigur, modul în care lucrurile se vor desfășura în viitorul apropiat”, a concluzionat ministrul.
Această situație reflectă o serie de probleme de management și planificare în criza sanitară, care continuă să aibă repercusiuni financiare asupra României.
În concluzie, România trebuie să se pregătească pentru o gestionare mai eficientă a vaccinurilor în viitor, în special în fața incertitudinilor pandemice.