Decizie tribunalului din Bruxelles
România a suferit un eșec major în instanță în litigiul privind vaccinurile anti-COVID, după ce judecătorii din Bruxelles au decis că statul este obligat să respecte integral contractul încheiat în perioada pandemiei. Decizia, transmisă Observator, stabilește că autoritățile române trebuie să achite contravaloarea dozelor rămase și să le preia, chiar dacă între timp necesarul de vaccinuri a scăzut semnificativ. Hotărârea nu este definitivă, însă este executorie, ceea ce înseamnă că efectele ei se produc imediat. Suma totală pe care România trebuie să o plătească depășește 3 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 600 de milioane de euro, conform prevederilor contractuale.
Litigiul își are originea în acordul semnat în mai 2021 de Comisia Europeană cu Pfizer, în numele statelor membre. Documentul stabilea clar obligația fiecărei țări participante de a achiziționa un număr fix de doze, stabilit printr-un mecanism comun de repartizare. După ce România a refuzat să mai preia o parte din vaccinuri, invocând diminuarea cererii, compania farmaceutică a apelat la instanță pentru executarea contractului. Judecătorii tribunalului de primă instanță francofon din Bruxelles au analizat argumentele și au respins poziția statului român.
"De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condițiile de reziliere a contractului în favoarea României și că aceasta nu demonstra că respectivul contract, în special clauzele privind prețul, numărul de doze sau exonerările de răspundere, ar indica un abuz de poziție dominantă din partea Pfizer", se arată în comunicatul de presă. Instanța a subliniat că nu există dovezi privind nereguli în atribuirea contractului și că prevederile acestuia au fost acceptate de toate statele participante, inclusiv România.
Un punct central al apărării a fost schimbarea contextului epidemiologic. Autoritățile au susținut că scăderea ratei de infectare ar justifica ajustarea obligațiilor asumate în plină criză sanitară. Tribunalul a respins însă această interpretare, considerând că evoluția pandemiei nu poate modifica unilateral un contract deja semnat. Magistrații au concluzionat că România nu a demonstrat nici existența unor clauze abuzive și nici faptul că Pfizer ar fi acționat incorect prin solicitarea respectării acordului.
În consecință, statul român este obligat să achite 3.031.128.036,97 lei, sumă care include TVA, și să preia dozele rămase neutilizate. Această sumă subliniază impactul economic semnificativ pe care pandemia l-a avut asupra țării și modul în care gestionarea contractelor internaționale poate influența bugetul public.
Cristian Terheș, eurodeputat, a comentat despre decizia instanței, afirmând că „sute de milioane de euro din banii românilor vor fi aruncați pe contracte opace și decizii politice iresponsabile”. El a fost un critic fervent al transparenței în achizițiile publice legate de vaccinuri, subliniind că multe dintre detalii rămân ascunse. Terheș a adus în discuție faptul că contractele-cadru dintre Comisia Europeană și companiile farmaceutice, inclusiv Pfizer, nu au fost publicate integral, ceea ce ridică probleme de transparență.
„În urma demersurilor pe care le-am inițiat, toți cetățenii Uniunii Europene au putut să afle despre demersurile netransparente din spatele acestei afaceri de foarte mare corupție. Zeci de pagini din contracte sunt înnegrite, ascunse, cenzurate”, a declarat el. Terheș consideră că responsabilitatea pentru această situație este împărțită între Comisia Europeană și Guvernul României, care ar fi angajat țara în achiziții masive fără o justificare reală.
Criticii acestor achiziții susțin că lipsa unei analize adecvate a nevoilor de vaccinare a condus la o risipă semnificativă de resurse financiare. Aceștia cer mai multă transparență din partea autorităților, inclusiv publicarea integrală a contractelor pentru a înțelege mai bine deciziile luate în numele cetățenilor. De asemenea, este esențial ca Guvernul să comunice clar despre cine va suporta costurile acestui proces și cum va gestiona consecințele financiare.
În concluzie, decizia tribunalului din Bruxelles subliniază provocările cu care se confruntă România în gestionarea contractelor internaționale și impactul acestora asupra bugetului public. Este esențial ca autoritățile să învețe din această experiență pentru a evita situații similare în viitor și pentru a asigura transparența în astfel de procese.
În plus, cetățenii trebuie să fie informați cu privire la aceste aspecte, având în vedere că resursele financiare implicate sunt din banii publici.