Înalta Curte: Vântu scăpat de 3 milioane dolari

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, pe 26 martie 2026, că Sorin Ovidiu Vântu nu trebuie să plătească 3 milioane de dolari în legătură cu falimentul Băncii Române de Scont. Această decizie pune capăt unui litigiu care a început în 2017 și ridică semne de întrebare asupra eficienței sistemului judiciar român.

EN

Brief

The High Court of Cassation and Justice in Romania ruled on March 26, 2026, that Sorin Ovidiu Vântu is not liable to pay 3 million dollars related to the bankruptcy of the Romanian Bank of Scont. This decision ends a legal dispute that began in 2017 and raises concerns about the efficiency of the Romanian judiciary system.

Înalta Curte: Vântu scăpat de 3 milioane dolari
Sursa foto: evz.ro

Decizie definitivă în proces

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis joi, 26 martie 2026, o decizie definitivă în cazul procesului în care Sorin Ovidiu Vântu era acuzat că a prejudiciat Banca Română de Scont S.A. cu 3 milioane de dolari, instituția ajungând ulterior la faliment. Controversatul afacerist a scăpat de plata daunei, conform unei informații publicate de publicația JustNews. „Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă Banca Română de Scont S.A., prin lichidator judiciar Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, împotriva încheierilor pronunțate de Curtea de Apel București”, se arată în decizia instanței supreme.

În martie 2017, Banca Română de Scont, aflată în faliment și reprezentată prin lichidatorul judiciar, l-a acționat în judecată pe Sorin Ovidiu Vântu, cerând obligarea acestuia la plata unor daune-interese compensatorii în cuantum de 3,12 milioane dolari. Potrivit instanței, în procesul inițiat, nu s-a dovedit existența cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 998 din Codul civil, necesare pentru atragerea răspunderii civile delictuale.

În martie 2020, Tribunalul București a respins cererea Băncii Române de Scont, motivând că nu au fost identificate fapte ilicite imputabile pârâtului și că nu s-a stabilit existența și întinderea prejudiciului invocat. Instanța a concluzionat că acțiunea a fost neîntemeiată, iar hotărârea a fost menținută și de Curtea de Apel București.

După ce Banca Română de Scont a atacat decizia, cazul a fost trimis la Înalta Curte, care a dispus rejudecarea la Curtea de Apel. Aceasta a menținut aceeași soluție, respingând apelul ca nefondat în 2024. În cele din urmă, la finalul lunii martie 2026, ÎCCJ a soluționat recursul formulat de bancă, menținând hotărârile anterioare și punând capăt litigiului.

Decizia ÎCCJ este semnificativă nu doar pentru Sorin Ovidiu Vântu, ci și pentru statul român, care nu va putea recupera astfel fondurile de la acesta, în contextul în care Banca Română de Scont a intrat în faliment. De asemenea, instanța a respins și alte contestații legate de daunele de 60,4 milioane de euro din alt dosar, deschizând calea pentru contestarea de către Dan Voiculescu.

Această situație a stârnit reacții în rândul specialiștilor în drept și al experților economici, care subliniază importanța stabilității și integrității sistemului judiciar. „Deciziile instanțelor trebuie să fie fundamentate pe probe clare, iar transparența în procesul judiciar este esențială pentru încrederea publicului în justiție”, a declarat un expert în drept penal, care a preferat să rămână anonim.

Criticii sistemului judiciar românesc subliniază că astfel de decizii pot afecta grav percepția asupra capacității statului de a-și proteja interesele financiare. În plus, se ridică întrebări privind eficiența măsurilor luate de Uniunea Europeană și de alte organizații internaționale în sprijinul reformelor din justiție.

În concluzie, decizia ÎCCJ de a respinge recursul Băncii Române de Scont subliniază provocările cu care se confruntă justiția română și relevanța unor reforme profunde pentru a restabili încrederea publicului.

Acest caz va continua să fie monitorizat, având în vedere implicațiile sale pe termen lung pentru sistemul judiciar și pentru stabilitatea economică a României.