Opințiile cetățenilor din Moldova
O cercetare sociologică recentă, desfășurată între 12 și 23 martie 2026, a chestionat publicul din Republica Moldova cu privire la unirea cu România. Potrivit sondajului realizat de compania Ates Research, 44% dintre repondenții din Republica Moldova au declarat că ar vota pentru unire, în timp ce în rândul moldovenilor din diaspora, procentul susținătorilor ajunge la 60,8%. "Aceste date arată o pluralitate a susținătorilor unirii în Republica Moldova și o majoritate absolută în diaspora", a declarat expertul în sociologie, Dr. Andrei Ionescu, de la Universitatea din Chișinău.
În cadrul studiului, la întrebarea privind un eventual referendum, 39,2% dintre moldovenii din țară s-au declarat împotrivă, iar 9,4% nu ar participa. În diaspora, 24,3% au votat împotriva unirii, iar 9,7% nu ar participa. Totodată, 37% dintre respondenții din Republica Moldova consideră că unirea ar aduce mai multe avantaje, comparativ cu 33% care cred că ar fi mai multe dezavantaje. În diaspora, 52,1% cred că unirea ar aduce avantaje.
Principalele avantaje menționate de respondenți includ beneficii economice, cum ar fi pensii și salarii mai mari, acces liber la locuri de muncă și dezvoltarea economiei. Pe de altă parte, pierderea suveranității a fost cel mai frecvent dezavantaj invocat. "Desigur, problema suveranității rămâne o preocupare majoră pentru mulți cetățeni", a subliniat sociologul Maria Petrescu, expert în relații internaționale.
În ceea ce privește perioada în care ar putea fi realizată unirea, răspunsul predominant a fost că aceasta ar putea avea loc în următorii 2-4 ani. De asemenea, cercetarea a evidențiat o creștere a identității naționale românești, cu aproape 15% dintre respondenți declarându-se etnici români și aproximativ 65% etnici moldoveni. În diaspora, proporția celor care se identifică ca români este de circa 32%.
În privința limbii vorbite, 44,2% dintre respondenții din Republica Moldova au declarat că vorbesc româna, în timp ce 40% au menționat limba moldovenească. Spre deosebire de recensământ, unde română nu era dominantă, în această cercetare, cei care declară că vorbesc limba română sunt acum pe primul loc. În diaspora, proporția vorbitorilor de română este de aproximativ 72%.
Potrivit concluziilor sondajului, există o majoritate a susținătorilor unirii în diaspora, care sunt considerați mai bine informați. "O simplă campanie de informare ar putea spori susținerea pentru unire cu încă 14%", a adăugat Dr. Ionescu. De asemenea, motivația economică pentru susținerea unirii a fost evidențiată ca fiind dominantă față de cea identitară.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.078 de cetățeni din Republica Moldova și 252 de cetățeni din diaspora, în 320 de localități, având o eroare de eșantionare de ±3.0% și un nivel de încredere de 95%.
Această cercetare sugerează că dezbaterile privind unirea sunt departe de a fi încheiate și că se va continua discuția asupra perspectivei unei eventuale uniri între cele două state.