Sprijin crescut în diasporă
Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, 44% dintre cetățenii aflați pe teritoriul țării ar vota „pentru”, iar 39,2% s-ar pronunța „contra”. În diaspora, sprijinul pentru unire este mai ridicat: aproape 61% ar vota „pentru”, iar puțin peste 24% s-ar opune. Datele apar într-un sondaj realizat de ATES research group, citat de agenția moldoveană IPN.
Într-o conferință de presă la IPN, Iulian Gramațki, cercetător socio-economic independent și inițiator al studiului, a declarat că rezultatele contrazic percepția frecventă potrivit căreia populația nu ar susține ideea unirii. „Vedem o majoritate relativă a celor care ar vota în favoarea unirii. Combaterea acestor percepții prin oferirea unor astfel de date este unul din scopurile de bază ale acestui studiu”, afirmă cercetătorul.
Respondenții au fost întrebați și dacă unirea Republicii Moldova cu România ar aduce mai multe avantaje sau dezavantaje. În Republica Moldova, 37% consideră că ar exista mai multe avantaje, în timp ce 33,3% cred că ar prevala dezavantajele. În diaspora, o majoritate absolută de peste 52% a indicat că unirea ar aduce beneficii. Printre avantajele menționate cel mai frecvent se numără creșterea salariilor și pensiilor, accesul la locuri de muncă și dezvoltarea economică.
În ceea ce privește eventualele riscuri, cel mai des invocat dezavantaj este pierderea suveranității și independenței, urmat de posibile tensiuni interetnice și de deteriorarea relațiilor economice cu Rusia și statele CSI. Aceste îngrijorări au fost menționate atât de respondenții din țară, cât și de cei din diaspora.
Datele studiului arată că majoritatea respondenților consideră că unirea ar trebui decisă prin referendum. Aproximativ 44% dintre participanții din țară au indicat această opțiune, în timp ce mai puțin de 10% cred că o astfel de decizie ar trebui luată prin hotărâre de Parlament.
Respondenții au fost întrebați în ce perioadă cred că unirea cu România ar putea fi realizată. Majoritatea estimează 2-4 ani, urmat de 5-9 ani, iar unii cred că unirea nu se va realiza niciodată. Studiul arată că rolul decisiv ar reveni cetățenilor și clasei politice de la Chișinău, însă principalele obstacole țin de percepția că populația nu dorește unirea, conflictul transnistrean și influența Rusiei.
Studiul sociologic „Unire și identitate națională” a fost realizat în perioada 12-23 martie pe un eșantion de 1 078 de respondenți din Moldova și 235 de respondenți din diaspora. Marja de eroare este de ±3% pentru eșantionul din țară și ±6,4% pentru diaspora. Datele au fost colectate prin interviuri telefonice, față în față și online, în 320 de localități din Moldova și în 106 localități din alte 12 țări.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.