Mirabela Grădinaru și Brigitte Macron, discuții despre copii

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Mirabela Grădinaru a discutat cu Brigitte Macron despre restricțiile tehnologice pentru copii, susținând că România trebuie să-și dezvolte propriile politici. Grădinaru a menționat că utilizarea tehnologiei trebuie reglementată, dar adaptată specificităților locale. Această discuție subliniază importanța protecției copiilor în era digitală.

EN

Brief

Mirabela Grădinaru spoke with Brigitte Macron about technology restrictions for children, emphasizing the need for Romania to develop its own policies. Grădinaru highlighted the necessity of regulating technology use while adapting to local specifics, underlining the importance of child protection in the digital age.

Mirabela Grădinaru și Brigitte Macron, discuții despre copii
Sursa foto: ziare.com

Restricții tehnologice pentru tineri

Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, a discutat recent despre relația copiilor cu tehnologia, în cadrul unui interviu acordat după summitul organizat de Melania Trump, Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii. În acest context, Grădinaru a menționat că a avut o conversație privată cu Brigitte Macron, Prima Doamnă a Franței, despre acest subiect. "Doamna Macron s-a poziționat foarte ferm într-o zonă restrictivă. A explicat că sunt studii – nu sunt ideile dânsei, ci rezultatul unor cercetări care sugerează că societatea franceză ar trebui să urmeze aceste direcții", a declarat Grădinaru pentru Antena 3 CNN.

În cadrul discuțiilor, Mirabela Grădinaru a subliniat importanța restricțiilor în utilizarea tehnologiei de către copii, explicând cum aplică aceste reguli în familia sa. "Televizorul a fost împachetat după nașterea primului copil. Copiii nu au avut acces la telefon sau la desene animate până la vârsta de 3 ani. De la 4 ani, pot viziona desene doar împreună cu părinții. Le-am spus că nu vor avea telefoane până la 14 ani", a adăugat aceasta.

Grădinaru a comparat presiunea socială pe care o resimt copiii cu privire la telefoane cu alte probleme serioase, cum ar fi consumul de droguri. „Dacă părintele consideră că nu este necesar să-i dea telefon, trebuie să rămână părinte și să-l sprijine. Nu putem accepta doar pentru că ceilalți copii au”, a spus ea.

Totuși, Grădinaru a menționat că România nu poate adopta automat modelul francez. „Trebuie să avem discuții cu specialiști, cu societatea și cu părinții. Nu putem să mergem pe modelul francez, trebuie să existe un echilibru”, a afirmat aceasta. Modelul francez prevede interdicții stricte pentru copii până la 3 ani și acces limitat până la 6 ani, iar telefonul mobil este permis doar după 13 ani.

În cadrul aceleași discuții, Grădinaru a evidențiat că este esențial ca România să dezvolte politici publice care să reflecte realitatea locală. „Țara noastră are particularitățile ei, iar orice abordare trebuie să fie adaptată nevoilor și culturii noastre”, a concluzionat Grădinaru. Aceste discuții sunt extrem de relevante în contextul în care utilizarea tehnologiei de către copii a devenit un subiect de intensă dezbatere la nivel internațional.

Este de așteptat ca aceste discuții să continue, având în vedere impactul pe care tehnologia îl are asupra dezvoltării copiilor. Colaborarea internațională și schimbul de bune practici vor juca un rol crucial în modelarea unor politici eficiente.

În acest sens, este esențial ca atât autoritățile, cât și părinții să fie implicați activ în procesul de dezvoltare a unor soluții sustenabile pentru protecția copiilor în era digitală.