Speranțe de dezescaladare
Bursele cresc, reprezintă subiectul principal al acestui articol. După aproape patru săptămâni de conflict, investitorii au reacționat imediat la primele semne că ostilitățile s-ar putea calma, deși analiștii au subliniat că sosirea unor trupe americane suplimentare în regiune sugerează că riscul unei escaladări rămâne. Impactul economic al crizei a început să se facă simțit în întreaga lume, guvernele căutând să reducă consumul de energie, iar companiile aeriene reducând numărul zborurilor. Ambele contracte principale pentru țiței au scăzut cu peste șase la sută – Brentul revenind sub 100 de dolari – după ce președintele american Donald Trump și-a exprimat optimismul cu privire la încheierea războiului și a declarat că oficialii se află „în negocieri chiar în acest moment”. Iranul nu a confirmat nicio discuție oficială.
Traderii de acțiuni au reacționat imediat la aceste evoluții, piețele din Tokyo și Seul înregistrând la un moment dat creșteri de peste trei la sută, în timp ce Hong Kong, Sydney, Shanghai, Singapore, Wellington și Taipei au înregistrat, de asemenea, creșteri. „Piețele au reevaluat provizoriu prețurile în funcție de o probabilitate ușor mai mare de dezescaladare, dar convingerea rămâne scăzută”, a declarat Chris Weston de la Pepperstone.
Trump semnează un posibil acord. „Au făcut ieri ceva care a fost de fapt uimitor. Ne-au făcut un cadou, iar cadoul a sosit astăzi. Și a fost un cadou foarte mare, în valoare enormă de bani. Pentru mine, asta însemna un singur lucru: avem de-a face cu oamenii potriviți”, a declarat Trump reporterilor în Biroul Oval. El nu a oferit detalii suplimentare, dar a precizat că este vorba despre Strâmtoarea Hormuz, prin care trece o cincime din rezervele mondiale de petrol și gaze și pe care Iranul a blocat-o în mare măsură, provocând o creștere vertiginoasă a prețurilor globale la energie și alimentând temerile privind o nouă creștere a inflației.
New York Times a citat oficiali anonimi care au afirmat că propunerea de pace în 15 puncte a oficialilor americani a fost transmisă prin Pakistan. Postul israelian Channel 12 a declarat că Trump sugera un armistițiu de o lună, în timpul căruia s-ar discuta predarea uraniului îmbogățit al Iranului și interzicerea îmbogățirii ulterioare, în timp ce Teheranul ar asigura, de asemenea, trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz. Raportul israelian a mai precizat că Iranul ar beneficia de ridicarea tuturor sancțiunilor și ar primi asistență în dezvoltarea energiei nucleare civile. Cu toate acestea, violențele au continuat, o rachetă iraniană rănind mai multe persoane în Israel, care, la rândul său, a exercitat presiuni pe mai multe fronturi și a promis că va prelua controlul asupra unei fâșii din sudul Libanului.
„Piețele au reevaluat provizoriu prețurile în funcție de o probabilitate ușor mai mare de dezescaladare, dar convingerea rămâne scăzută”, a declarat Chris Weston de la Pepperstone.
Activitatea economică din zona euro a încetinit în luna martie, pe fondul efectelor generate de tensiunile din Orientul Mijlociu, care au început să se reflecte tot mai clar în costuri și în dinamica economiei. Indicatorii arată o deteriorare a ritmului de creștere, în timp ce presiunile inflaționiste rămân ridicate, transmite CNBC. Datele preliminare publicate de S&P Global indică o scădere a indicelui PMI al managerilor de achiziții până la 50,5 în martie, de la 51,9 în februarie. Nivelul este sub așteptările analiștilor, care anticipau o reducere mai moderată, până la 51,0. Acest indicator este esențial pentru evaluarea activității economice, pragul de 50 de puncte delimitând extinderea de contracție. Evoluția din martie sugerează o apropiere periculoasă de stagnare, în contextul în care economia resimte deja impactul scumpirii energiei și al perturbărilor din lanțurile de aprovizionare.
În paralel, companiile au început să își tempereze planurile de angajare, iar perspectivele privind producția pentru restul anului au fost revizuite în scădere, semn al incertitudinii tot mai accentuate din mediul economic. Banca Centrală Europeană estimează, în cele mai recente prognoze, o creștere economică de 0,9% în 2026 și o inflație medie de 2,6% în acest an. Totuși, aceste cifre ar putea fi depășite de realitate, în condițiile în care indicatorii actuali sugerează presiuni suplimentare asupra prețurilor. Chris Williamson a declarat că datele privind prețurile din cadrul PMI indică o posibilă accelerare a inflației spre 3%, pe fondul creșterii costurilor suportate de companii, care ar putea fi transferate către consumatori în perioada următoare. La rândul său, analistul J.P. Morgan Raphael Brun-Aguerre a atras atenția că efectele conflictului sunt deja vizibile în economia zonei euro.
„Sondajul indică un impact important asupra inflaţiei pe termen scurt, provocat de scumpirea energiei, care s-ar putea transmite şi în preţurile de bază. Şocul energetic ar putea afecta profitabilitatea companiilor şi a redus deja cererea şi producţia în regiune”, a spus Brun-Aguerre.
În plan politic, liderii europeni au început să transmită mesaje privind necesitatea unei soluții diplomatice. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că situația actuală necesită negocieri urgente. „Situaţia este critică pentru aprovizionarea cu energie a aliaţilor din întreaga lume. Cu toţii resimţim efectele asupra preţurilor gazelor şi petrolului, asupra companiilor şi societăţilor noastre, iar este extrem de important să găsim o soluţie negociată care să pună capăt ostilităţilor din Orientul Mijlociu”
Cotația petrolului Brent a crescut cu 1.65 dolari, respectiv 1.61%, ajungând la 103.87 dolari pe baril, notează Reuters. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a apreciat cu 1.49 dolari, sau 1.65%, până la 91.81 dolari pe baril. Evoluția vine după ce ambele repere au scăzut cu peste 2% în sesiunea anterioară. Creșterea prețurilor este alimentată de incertitudinile legate de perspectivele unui armistițiu în Orientul Mijlociu. Miercuri, autoritățile pakistaneze au anunțat că planul în 15 puncte al președintelui Trump a fost transmis Iranului, însă oficialii de la Teheran au spus că nu sunt interesați să poarte discuții momentan. Casa Albă a transmis că Iranul se va confrunta cu violențe mai dure dacă nu își acceptă negocierile. „Dacă Iranul nu reușește să accepte realitatea momentului actual, dacă nu reușește să înțeleagă că a fost învins militar, președintele Trump se va asigura că va fi lovit mai puternic decât a fost vreodată”, spune purtătoarea de cuvânt, Karoline Leavitt. Războiul din Orientul Mijlociu a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, punct care este tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol.
Agenția Internațională de Energie consideră efectele blocării Strâmtorii Ormuz drept o perturbare fără precedent.