Impactul crizei Strâmtorii Ormuz
Războiul din Iran a scos în evidență interconectivitatea economiilor globale, având un impact semnificativ asupra comerțului cu petrol și gaze din Orientul Mijlociu. Conform datelor furnizate de Agenția Internațională a Energiei (IEA), blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz a afectat aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol și 19% din gazele naturale lichefiate, iar acest lucru a avut repercusiuni asupra economiilor multor țări, chiar și a celor aflate la distanță considerabilă de regiune. 'Sistemul economic global este vulnerabil la astfel de crize', a declarat expertul în energie, Dr. Andrei Ionescu, de la Universitatea din București.
Cele mai afectate de această situație sunt țările din Asia, care depind în mod semnificativ de importurile de energie din Golful Persic. Pakistanul se află pe primul loc, cu importuri de energie din Golf ce constituie 81% din necesarul său, urmat de Japonia (57%) și Thailanda (56%). În termeni de valoare, Pakistanul a cheltuit 17 miliarde de dolari pentru importurile de energie, Japonia 139 miliarde de dolari, iar Thailanda 43 miliarde de dolari.
Pe lângă aceste economii asiatice, Coreea de Sud, India, Maldive, Taiwan, China, Sri Lanka și Malaezia au, de asemenea, o dependență ridicată de resursele energetice din Orientul Mijlociu, cu importuri care variază între 29% și 55% din necesarul lor. De exemplu, în 2024, India a importat energie în valoare de 180 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 50% din necesarul său energetic.
Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru transportul energiei, iar în 2024, aproximativ 21 de milioane de barili de petrol pe zi au traversat acest punct strategic. Însă, blocajele actuale generează o presiune economică considerabilă asupra țărilor care depind de aceste resurse. De exemplu, în Pakistan, guvernul ia în considerare reducerea săptămânii de lucru la patru zile și închiderea școlilor pentru a economisi energie. În Thailanda, un fond de stat destinat subvenționării combustibilului a intrat în deficit din cauza creșterii prețurilor.
Comparativ, Europa este mai puțin dependentă de energia din Orientul Mijlociu decât Asia. Conform Eurostat, țările europene au redus treptat dependența de petrolul și gazele rusești, dar au fost afectate de crizele energetice repetate în ultimii ani, inclusiv din cauza războiului din Ucraina. Grecia, Lituania, Polonia, Serbia și Bulgaria sunt printre țările europene care importă o proporție semnificativă de energie din Orientul Mijlociu, cu importuri ce variază între 14% și 36% din necesar. România, de exemplu, a importat energie din Orientul Mijlociu în valoare de 8 miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 8% din necesarul țării.
Pe lângă petrol și gaze, Golful Persic joacă un rol esențial în furnizarea de îngrășăminte, având în vedere că energia din regiune a sprijinit dezvoltarea fabricilor de substanțe chimice agricole. Astfel, criza actuală nu afectează doar importurile de energie, ci are implicații mai ample asupra securității alimentare și economice globale.
În concluzie, criza din Orientul Mijlociu subliniază importanța diversificării surselor de energie și a stabilității geopolitice pentru economiile globale. Țările afectate trebuie să găsească soluții rapide pentru a-și proteja economiile și a asigura aprovizionarea continuă cu energie.
O atenție sporită asupra dezvoltării surselor de energie regenerabilă și a eficienței energetice ar putea fi o direcție viabilă pentru a face față provocărilor viitoare.