Efecte globale și locale
Războiul din Orientul Mijlociu continuă să aibă un impact semnificativ asupra economiei globale, iar consecințele se resimt deja în multe țări. Potrivit unui raport al BBC din 2026, anumite națiuni reușesc să profite de pe urma crizei, în timp ce altele se confruntă cu pierderi financiare majore. "Impactul represaliilor din Teheran asupra livrărilor de petrol și gaze este unul de lungă durată", a declarat un expert în domeniul energiei.
Câțiva dintre câștigătorii acestei situații sunt Norvegia, Canada și Rusia. Deși tendințele globale se îndreaptă către surse de energie regenerabilă, dependența de combustibili fosili rămâne puternică. Norvegia, un important producător de energie, a înregistrat creșteri semnificative în exporturile de petrol, datorită scăderii aprovizionării din Orientul Mijlociu. Canada, care se prezintă ca un „furnizor stabil și fiabil” de energie, a beneficiat, de asemenea, de pe urma crizei.
Rusia, pe de altă parte, a surprins printr-o creștere a vânzărilor de țiței către India cu 50%, ceea ce ar putea genera venituri suplimentare de până la 5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii martie. Aceasta ar putea depăși veniturile de combustibil din 2022. "Sancțiunile internaționale au avut un efect neașteptat asupra economiei ruse", a declarat un analist de la Institutul de Studii Economice.
În contrast, Statele Unite și Marea Britanie sunt printre cei mai mari pierzători. Producția de petrol din SUA a fost afectată de perturbările din Orientul Mijlociu, iar mulți producători de șist nu pot să își crească rapid capacitatea de producție. De asemenea, fluctuațiile prețurilor pot afecta semnificativ viața de zi cu zi a americanilor, care sunt cei mai mari consumatori de petrol și gaze pe cap de locuitor.
În Europa, dependența de gazele importate face ca țările din Vest să fie vulnerabile la șocuri economice. Creșterea prețurilor ar putea contribui cu până la 0,5% la inflație, afectând costurile de transport și facturile pentru încălzire. De exemplu, în Marea Britanie, impactul economic se resimte puternic, iar analizele sugerează că o parte din populație ar putea fi afectată de creșterea costurilor de trai.
Pe de altă parte, economiile emergente din Asia și Africa încep să resimtă efectele crizei, cu țări precum Coreea de Sud, care depinde de țițeiul din Orientul Mijlociu pentru 59% din necesar, înregistrând deja scăderi pe piețele de capital. În Sri Lanka, Bangladesh și Filipine, s-au implementat măsuri economice drastice pentru a economisi resurse, cum ar fi raționalizarea combustibilului.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat în cadrul unei conferințe că România, deși mai puțin dependentă energetic, nu rămâne imună la volatilitatea economică generată de acest conflict. "Dependența energetică a României este semnificativ mai redusă în comparație cu majoritatea statelor europene", a declarat acesta, subliniind că nevoile de energie ale României sunt acoperite prin importuri în proporție de doar 30%.
Totuși, începutul anului 2026 a fost marcat de evoluții negative, cu o scădere de 3,9% în industrie și o scădere de 9,1% în comerțul cu amănuntul. Deși există semne de recuperare, cu investiții care contribuie mai mult la creșterea economică, România se confruntă cu provocări în gestionarea inflației și a deficitului bugetar, care este de 6,2% din PIB.
În concluzie, efectele războiului din Orientul Mijlociu sunt resimțite pe întreg globul, iar România, deși mai puțin dependentă energetic, trebuie să rămână vigilentă în fața fluctuațiilor economice și să continue să-și consolideze stabilitatea financiară.