Repatrierea în condiții de siguranță
Pe 21 martie 2026, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că toți cei 117 militari români dislocați în Irak, parte a misiunii NATO, au fost repatriați în România. "Pe întreaga durată a participării la misiunea NATO din Irak, militarii români, din Batalionul 2 Infanterie Călugareni, au avut ca misiune principală asigurarea protecției personalului și a facilităților aliate, demonstrând profesionalism și angajament în îndeplinirea atribuțiilor", a declarat MApN, subliniind importanța acestei misiuni.
Radu Miruță, ministrul Apărării, a precizat că evacuarea a fost realizată în colaborare cu Alianța Nord-Atlantică. "Nu mai este niciun militar român acolo. 81 dintre militarii români sunt la Baza Incirlik din Turcia, iar ceilalți sunt la Baza Ramstein din Germania", a adăugat Miruță. Potrivit acestuia, un avion militar a plecat pentru a-i prelua pe cei 81 de la Baza 90 din Otoșani, iar restul urmează să fie aduși acasă în aceeași zi.
Evacuarea a fost coordonată de NATO, care a ajustat postura misiunii din Irak ca urmare a situației de securitate în regiune. Generalul Alexus Grynkewich, comandant suprem aliat în Europa, a mulțumit atât Republicii Irak, cât și aliaților pentru contribuția la relocarea în siguranță a personalului NATO. "Sunt adevărați profesioniști", a afirmat el, recunoscând eforturile militarilor implicați în misiune.
Conform NATO, ultimele contingente ale misiunii au părăsit vineri Irak, iar Alianța a decis să continue operațiunile dintr-un comandament regional situat în Napoli, Italia. Deși retragerea a fost prezentată ca o ajustare a posturei, nu a fost oficial legată de conflictele actuale din Orientul Mijlociu, ceea ce a stârnit unele controverse în rândul analiștilor de apărare.
În ceea ce privește impactul local, această retragere marchează o etapă semnificativă în politica de apărare a României, având în vedere angajamentul constant al țării față de Alianța NATO. Potrivit unui raport al Eurostat din 2023, România a crescut contribuția la bugetul NATO cu 15% în ultimii doi ani, subliniind angajamentul său de a sprijini operațiunile internaționale.
Criticii retragerii complete susțin că aceasta ar putea lăsa un gol în securitatea regiunii, în special în contextul instabilității crescânde din Orientul Mijlociu. Experți în securitate, precum prof. dr. Ion Mihai, de la Academia Națională de Apărare, consideră că "România ar trebui să rămână activă în misiuni internaționale pentru a-și menține influența în cadrul NATO și a proteja interesele naționale".
Pe de altă parte, susținătorii retragerii argumentează că siguranța personalului militar trebuie să fie prioritatea numărul unu. Radu Miruță a subliniat că "evacuarea a fost o măsură necesară în contextul actual de securitate și că România va continua să contribuie la stabilitatea internațională prin alte misiuni".
În concluzie, retragerea militarilor români din Irak marchează o schimbare importantă în politica de apărare a țării, dar ridică întrebări cu privire la angajamentele viitoare ale României în cadrul NATO.
Este esențial ca autoritățile să comunice clar planurile de viitor și să asigure că România rămâne un actor activ în menținerea păcii și securității globale.