Atacuri recente în Strâmtoarea Ormuz
Recent, în urma unei campanii militare de amploare, armata americană a anunțat că a reușit să "reducă" amenințarea iraniană în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit amiralului Brad Cooper, șeful Comandamentului Militar al SUA pentru Orientul Mijlociu, cunoscut sub numele de Centcom, acest atac a fost descris ca fiind "cel mai mare atac naval de la al Doilea Război Mondial". Într-un videoclip postat pe X, Cooper a declarat: „Nu numai că am distrus instalația, dar am eliminat și centrele de informații și releele radar ale rachetelor care erau folosite pentru a monitoriza mișcările navelor.” Aceste afirmații vin în contextul unei escaladări a tensiunilor între Statele Unite și Iran, care au culminat cu bombardamentele recente asupra unor instalații iraniene.
Centcom a raportat marți, 17 martie 2026, despre atacurile efectuate pe coasta iraniană, utilizând bombe speciale anti-buncăr, cu focoase de peste două tone, menite să pătrundă adânc în ținte îngropate. Amiralul Cooper a subliniat că „regimul iranian a folosit această instalație subterană fortificată pentru a depozita în secret rachete de croazieră anti-navă, lansatoare mobile de rachete și alte echipamente care reprezentau un pericol grav pentru navigația internațională.”
Acest bombardament a fost justificat de armata americană ca fiind o măsură necesară pentru a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă crucială pentru transportul de hidrocarburi. Cooper a adăugat că, prin aceste acțiuni, „capacitatea Iranului de a amenința libertatea de navigație în și în jurul Strâmtorii Ormuz este, prin urmare, redusă”, subliniind angajamentul continuu al SUA de a monitoriza și distruge amenințările emergente din regiune.
Pe de altă parte, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat vineri, 20 martie 2026, că administrația sa ia în considerare o reducere "treptată" a operațiunilor din Orientul Mijlociu. Această declarație a fost făcută la câteva ore după ce Trump a declarat că nu dorește un armistițiu cu Iranul, ceea ce sugerează o poziție ambivalentă cu privire la escaladarea conflictului. Blocada de facto a Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca represalii pentru atacurile SUA și ale Israelului asupra Teheranului începând cu 28 februarie, a generat o criză severă în comerțul internațional, influențând în mod direct creșterea prețurilor hidrocarburilor la nivel global.
În acest context, amiralul Cooper a raportat că armata americană a lovit aproximativ 8.000 de ținte iraniene, inclusiv 130 de nave, ceea ce, conform lui, reprezintă "cel mai mare atac asupra unei marine de la al Doilea Război Mondial". Această afirmație demonstrează amploarea operațiunilor militare desfășurate de Statele Unite în această regiune strategică.
În paralel cu aceste evenimente, aproximativ douăzeci de țări, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit, Franța, Canada și Japonia, s-au declarat „gata să contribuie la eforturile” necesare pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Într-o declarație comună, aceste națiuni au condamnat atacurile iraniene recente care au vizat nave și infrastructuri petroliere și gaziere, solicitând un „moratoriu imediat și global asupra atacurilor asupra infrastructurii civile.”
Printre țările semnatare ale comunicatului se numără și Germania, Italia, Țările de Jos, Danemarca, Letonia, Slovenia, Estonia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Republica Cehă, România, Lituania, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Australia și Bahrain. Aceste țări subliniază importanța cooperării internaționale pentru asigurarea siguranței maritime și stabilitatea regiunii.
În concluzie, atacurile recente ale armatei americane asupra Iranului în Strâmtoarea Ormuz subliniază tensiunile crescânde din Orientul Mijlociu și importanța acestei rute maritime pentru comerțul internațional. De asemenea, angajamentul țărilor aliate de a susține o redeschidere a strâmtorii evidențiază preocupările globale privind securitatea maritimă.
Următoarele etape vor implica continuarea monitorizării situației și posibile negocieri internaționale pentru a preveni escaladarea conflictului.