Declarația coaliției pentru Strâmtoarea Ormuz
România intervine reprezintă subiectul principal al acestui articol. România a decis să se alăture declarației privind asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Această declarație a fost inițiată de Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia. Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan, într-o postare pe rețelele sociale. *„Am decis să ne alăturăm declarației Regatului Unit, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei privind asigurarea în Strâmtoarea Ormuz a libertății de navigație, principiu fundamental al dreptului internațional. Alăturarea României la acest demers are loc pe fondul implicațiilor grave pe care închiderea Strâmtorii le are asupra piețelor energetice globale, precum și asupra economiei mondiale. Efectele sunt resimțite și în România, în special în ceea ce privește prețul combustibililor. În acest sens, suntem pregătiți să participăm la eforturile comunității internaționale care vor conduce la menținerea prețurilor la un nivel suportabil pentru populație.*”, a transmis Nicușor Dan.
Declarația a fost emisă la 19 martie 2026, când șase țări au condamnat atacurile iraniene asupra infrastructurilor civile energetice din Golf și și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la asigurarea securității Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă crucială prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. *„Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă (a navelor) prin strâmtoare”, se arată în declarație, conform digi24.ro.*
În acest context, este important de menționat că România își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu, lucrând alături de partenerii internaționali pentru dezescaladare. Această poziție a fost reafirmată de Nicușor Dan, subliniind importanța menținerii păcii și stabilității în regiune. În declarația comună, cele șase țări au condamnat în termenii cei mai fervenți recentele atacuri lansate de Iran împotriva navelor comerciale neînarmate și infrastructurilor civile, cerând Teheranului să-și înceteze imediat acțiunile.
Astfel, România se alătură unei inițiative internaționale mai largi, care include și alte state precum Canada, Republica Coreea și Noua Zeelandă, care au semnat această declarație. Conform Ministerului Afacerilor Externe, acest demers este esențial pentru asigurarea stabilității piețelor energetice și protejarea intereselor economice ale tuturor țărilor implicate. *„Condamnăm în termenii cei mai fermi recentele atacuri lansate de Iran împotriva navelor comerciale neînarmate din Golf, atacurile împotriva infrastructurilor civile, în special a instalațiilor petroliere și gaziere, precum și închiderea de facto a strâmtorii Ormuz de către forțele iraniene”, se arată în declarația comună.*
Experții în politică externă consideră că implicarea României în această declarație ar putea avea un impact pozitiv asupra percepției internaționale a țării, mai ales în contextul în care România își dezvoltă relațiile economice și politice cu statele din afara Uniunii Europene. Potrivit analistului politic Dan Dungaciu, *„România trebuie să își asume un rol mai activ în politica internațională pentru a-și proteja interesele economice și a-și consolida parteneriatele strategice”.*
Pe de altă parte, există și critici la adresa acestei inițiative, care susțin că implicarea României în problemele din Orientul Mijlociu ar putea expune țara la riscuri mai mari. Unii analiști avertizează că România ar trebui să se concentreze pe probleme interne și să evite implicarea în conflicte internaționale complicate.
În concluzie, decizia României de a se alătura declarației privind Strâmtoarea Ormuz reflectă o dorință de a participa activ în asigurarea securității internaționale și de a contribui la stabilizarea piețelor energetice globale. Această acțiune subliniază angajamentul României față de cooperarea internațională, dar și provocările cu care se poate confrunta în viitor, având în vedere complexitatea situației din Orientul Mijlociu.
Următorii pași ar trebui să includă o evaluare atentă a implicării României în acest demers și dialoguri continue cu partenerii internaționali pentru a asigura o abordare coordonată și eficientă.