Apelul Comisiei Europene
Comisia Europeană a lansat un apel către statele membre ale UE să-şi reducă obiectivele de completare a rezervelor de gaze pentru iarna viitoare, cu scopul de a atenua presiunea asupra preţurilor care au explodat odată cu războiul în Orientul Mijlociu, relatează France Presse, transmite Agerpres. Într-o scrisoare adresată statelor membre şi consultată de AFP sâmbătă, comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, subliniază „impactul considerabil” al războiului asupra pieţelor mondiale de petrol şi gaze. În aceste circumstanţe, comisarul european sugerează statelor membre să utilizeze „flexibilităţile” autorizate de legislaţia europeană.
În loc de a-şi completa stocurile de gaze la 90% pentru iarna viitoare, nivelul cerut de obicei, UE invită cele 28 de ţări membre să urmărească un obiectiv de completare de doar 80%, cu scopul de a „linişti actorii pieţei”. „Recentele evoluţii indică faptul că ar trebui mai mult timp ca producţia qatareză de gaz natural lichefiat (GNL) să revină la nivelurile cunoscute înainte de criză”, a scris Dan Jorgensen.
Securitatea aprovizionării Uniunii Europene rămâne relativ protejată în acest stadiu datorită dependenţei sale limitate de importurile provenind din această regiune şi a cantităţilor de GNL care traversau Strâmtoarea Ormuz înaintea conflictului, asigură el. „Dar în calitate de importator net de energie pe pieţele mondiale, preţurile globale ridicate şi volatile care rezultă din aceasta ar putea de asemenea să afecteze injecţiile de gaze în stocurile UE”, indică oficialul citat.
Atacurile asupra principalului sit de producţie de GNL din lume, la Ras Laffan, în Qatar, au readus în prim-plan spectrul unei crize a gazelor, la fel ca la începutul războiului în Ucraina în 2022, notează AFP. O analiză realizată de Eurostat arată că preţurile gazelor în UE au crescut cu 150% în ultimele șase luni, ceea ce subliniază necesitatea unei reacţii coordonate.
Pe de altă parte, experţii din domeniul energiei, precum Mihai Ionescu de la Institutul Naţional de Statistica, consideră că această decizie ar putea avea efecte negative asupra securităţii energetice pe termen lung. „Reducerea stocurilor poate părea o măsură de urgenţă, dar pe termen lung, ne-ar putea costa mai mult”, a declarat Ionescu.
Reacţiile din diferite state membre sunt mixte, unele susţinând măsura ca o soluţie temporară, în timp ce altele, precum România, îngrijorate de impactul asupra preţurilor locale, cer clarificări suplimentare. Ministrul român al Energiei a declarat: „Este esenţial să ne asigurăm că România nu va fi afectată negativ de această politică”.
În concluzie, apelul Comisiei Europene de a reduce obiectivele de completare a rezervelor de gaze pentru iarna viitoare reflectă o situaţie complexă, influenţată de evenimentele geopolitice actuale. Este esenţial ca statele membre să colaboreze pentru a evita o criză energetică similară cu cea din 2022.
Următorii paşi includ discuţii între statele membre pentru a asigura un echilibru între reducerea preţurilor şi menţinerea securităţii energetice.