Redeschiderea Strâmtorii Ormuz
Declarația vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a transmis sâmbătă că va deschide strâmtoarea „într-un fel sau altul” și a îndemnat țări precum Marea Britanie, China și Franța să trimită nave de război în zona respectivă. În cadrul unei emisiuni la BBC, Ed Miliband a declarat că redeschiderea strâmtorii reprezintă o „prioritate” și că există „diferite modalități prin care putem contribui, inclusiv prin utilizarea dronelor de detectare a minelor”. Întrebat dacă Marea Britanie ia în considerare trimiterea de drone sau nave în regiune, Miliband a răspuns: „Puteți fi siguri că orice opțiuni care pot ajuta la redeschiderea strâmtorii sunt analizate împreună cu aliații noștri”. Refuzând să ofere detalii, Miliband a reiterat că „încheierea conflictului este cea mai bună și mai sigură cale de a redeschide strâmtoarea”.
Blocarea strâmtorii de către Iran, unul dintre cele mai importante canale de transport maritim din lume, a avut un impact catastrofal asupra lanțurilor de aprovizionare globale și asupra prețurilor energiei. Potrivit unei declarații atribuite noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, Iranul va continua să blocheze strâmtoarea, ca mijloc de presiune politică și economică împotriva SUA. Pe măsură ce războiul dintre SUA și Israel cu Iranul intră în a treia săptămână, se spune că o serie de nave au fost atacate în timp ce încercau să navigheze prin strâmtoarea îngustă – prin care trece de obicei aproximativ 20% din petrolul mondial. Există, de asemenea, îngrijorări că Iranul ar fi amplasat mine în strâmtoare.
Guvernul de la Londra analizează în schimb opțiunea trimiterii unor drone de vânătoare de mine, însă nu este pregătit să desfășoare fregate sau alte nave militare britanice în zonă. Decizia vine în contextul în care Iranul a avertizat că orice stat care se alătură unei misiuni împotriva sa în strâmtoare va fi considerat parte a conflictului. Ministrul britanic al Energiei, Ed Miliband, a declarat că Executivul „analizează intens” variantele disponibile pentru redeschiderea rutei maritime, esențială pentru transporturile globale de petrol. El a evitat însă să ofere o garanție fermă privind implicarea militară directă a Regatului Unit.
Reținerea Londrei este împărtășită și de alte state aliate ale Washingtonului. Franța, Germania și Coreea de Sud au semnalat, la rândul lor, că nu sunt dispuse să răspundă imediat cererii formulate de Donald Trump privind trimiterea de nave în Golf. Parisul a transmis clar că postura sa va rămâne una „defensivă și protectoare”, iar Berlinul s-a arătat sceptic față de extinderea misiunii navale europene Aspides în Strâmtoarea Ormuz. Tensiunile au crescut puternic după ce Iranul a blocat ieșirea petrolului prin strâmtoare, iar loviturile americane asupra insulei Kharg, principalul centru petrolier iranian, au amplificat riscul unei crize energetice globale. Prețul petrolului a urcat peste noapte la 106 dolari barilul, iar analiștii avertizează că Brent Crude ar putea ajunge la 110 dolari la deschiderea piețelor luni.
Refuzul Londrei de a trimite nave de război riscă să adâncească tensiunile dintre Starmer și Trump. Relația dintre cei doi s-a deteriorat deja după ce liderul de la Casa Albă l-a criticat pe premierul britanic pentru că nu a susținut atacurile inițiale ale SUA.
Potrivit unor oficiali americani, Donald Trump intenționează să anunțe în această săptămână o coaliție de state dispuse să escorteze nave prin Strâmtoarea Ormuz.