Marea Britanie, mai europeană la 10 ani de Brexit

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

La aproape 10 ani de la Brexit, Marea Britanie a suferit transformări semnificative, devenind mai europeană în obiceiurile de consum, structura socială și scena politică. Rata natalității a scăzut, iar tinerii preferă să locuiască mai mult timp cu părinții. În plus, scena politică a devenit mult mai fragmentată, cu partide populiste în ascensiune.

EN

Brief

Nearly 10 years after Brexit, the UK has undergone significant changes, becoming more European in consumption habits, social structure, and political landscape. The birth rate has declined, and young people prefer to live longer with their parents. Additionally, the political scene has become much more fragmented, with rising populist parties.

Marea Britanie, mai europeană la 10 ani de Brexit
Sursa foto: digi24.ro

Transformări sociale și politice

Marea britanie, reprezintă subiectul principal al acestui articol. La aproape 10 ani de la referendum, britanicii au adoptat noi obiceiuri de consum, favorizând cafeaua în detrimentul ceaiului. Potrivit studiului Family Food Survey, britanicii au început să cumpere mai multă cafea decât ceai, iar în 2019, tendința s-a schimbat în favoarea boabelor de cafea. Dock No, statistician la Organizația Internațională a Cafelei, afirmă: „Marea Britanie a devenit o națiune consumatoare de cafea”. Aceste schimbări reflectă o aliniere tot mai mare a Marii Britanii față de normele europene, nu doar în privința consumului de cafea, ci și în multe alte aspecte sociale și economice.

Rata natalității a scăzut semnificativ în Marea Britanie, iar tinerii petrec mai mult timp locuind în casa părinților. De exemplu, rata fertilității în Anglia și Țara Galilor a scăzut de la 1,8 în 2016 la 1,4 în 2024, apropiindu-se astfel de media Uniunii Europene. Aceste schimbări demografice reflectă o tendință similară observată în țările din Europa Centrală, cum ar fi Austria, Germania și Ungaria.

În plus, Institutul pentru Studii Fiscale a raportat că prețurile ridicate ale locuințelor contribuie la menținerea tinerilor acasă. În Londra, 20% dintre persoanele cu vârste între 50 și 60 de ani au un copil care locuiește cu ei, ceea ce sugerează o schimbare în dinamica familială. Deși Marea Britanie a evitat criza economică din eurozonă, FMI prognozează o creștere a PIB-ului de 1,3% în 2026, similară cu cea a zonei euro.

În 2016, 42% dintre britanici considerau că nivelul lor de trai se îmbunătățește, proporție care a scăzut la 31% în 2025, ceea ce sugerează un pesimism în creștere. Politicienii laburiști și sindicaliștii au subliniat că drepturile lucrătorilor s-au consolidat după Brexit, prin măsuri mai stricte de protecție împotriva concedierilor și prin îmbunătățirea normelor de concediu de paternitate. Aceste schimbări sugerează o aliniere mai mare cu standardele europene.

Pe de altă parte, Marea Britanie a fost mult timp o excepție în ceea ce privește reglementările de închiriere. De la 1 mai, regula „secțiunea 21”, care permitea proprietarilor să-și recupereze rapid proprietățile, va fi abolită. Emmanuelle Causse, secretar general al Uniunii Internaționale a Proprietarilor Imobiliari, a declarat că Marea Britanie se aliniează la normele europene. În Olanda, de exemplu, contractele de închiriere pe durată nedeterminată au devenit norma, iar Irlanda a adoptat măsuri stricte pentru a proteja chiriașii.

Pe scena politică, Marea Britanie a suferit o fragmentare semnificativă. În ajunul referendumului, majoritatea alegătorilor votau pentru conservatori sau laburiști. Acum, cinci partide depășesc pragul electoral, cu Reform UK, un partid populist anti-imigrație, în fruntea sondajelor. Această fragmentare a dus la o politică din ce în ce mai culturală, unde alegătorii își aleg partidele în funcție de atitudini față de imigrație, mai degrabă decât de clasă socială.

Se pare că Marea Britanie nu va reîntoarce în UE în următorii ani, dar se aliniază din ce în ce mai mult cu valorile europene. Conform World Values Survey, acum britanicii au o încredere mai mare în UE, comparabilă cu cea a germanilor. Această schimbare de atitudine sugerează o deschidere mai mare față de valorile europene, chiar dacă reîntoarcerea în Uniune ar fi un proces complex și conflictual.

În concluzie, Marea Britanie a suferit transformări semnificative la aproape un deceniu de la Brexit, devenind mai europeană în multe privințe, de la obiceiurile de consum, la structura socială și scena politică.

Următorii ani vor fi cruciali pentru a observa cum se vor integra aceste schimbări în identitatea britanică și cum vor influența relațiile cu Uniunea Europeană.