Declarații din Parlament
Ministrul Muncii, Florin Manole (PSD), a declarat miercuri seară, la Parlament, că actul normativ privind creșterea salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei, începând cu data de 1 iulie, este „încă blocat” la Ministerul de Finanțe condus de liberalul Alexandru Nazare. „Creșterea salariului minim a fost agreată deja, a trecut și în CNT (Consiliul Național Tripartit, n.red.), am făcut actul normativ, l-am trimis deja de nici nu-mai-știu-câte săptămâni, este încă blocat la Finanțe. Aș vrea să argumentez în legătură cu speculațiile greșite că o creștere a salariului minim ar duce la creșterea veniturilor bugetarilor. Nu, nu este așa, veniturile bugetarilor care sunt corelate cu salariul minim sunt înghețate de ani de zile pentru foarte mulți bugetari care nu au salarii exagerate”, a declarat Manole.
El a făcut apel la ministerul condus de Nazare „să fie constructiv”. „Putem să facem oricâte modificări, dar decizia politică este de a face creșterea salariului minim de la 1 iulie. Și așa, s-a exagerat de către cei care au fost împotriva respectării Directivei europene care presupunea creșterea salariului minim de la 1 ianuarie. Așadar, cine a avut idei despre nerespectarea legii ar trebui să se oprească cu ideile astea și să fie constructiv și să dăm drumul acestui act normativ. Creșterea salariului minim are un impact pozitiv pentru bugetul de stat care ar fi putut fi folosit, de ce nu, pentru o parte din măsurile sociale”, a adăugat ministrul Muncii.
Conform Hotărârii de Guvern trimisă Finanțelor, „începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art.164 alin.(1) din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră”.
În contextul acestei dispute, specialiștii din domeniul muncii consideră că stagnarea creșterii salariului minim poate avea efecte negative asupra puterii de cumpărare a angajaților. Potrivit unui raport din 2025 al Institutului Național de Statistică (INS), 45% dintre români trăiesc cu salariul minim sau aproape de acesta. Aceasta ar putea duce la o scădere a consumului și, implicit, la o afectare a economiei locale, în special în județele cu un nivel mai ridicat de dependență de salariile mici, cum ar fi Botoșani și Vaslui.
De asemenea, conform datelor Eurostat din 2024, România se afla pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul salariului minim. Această situație a generat critici din partea experților economici care subliniază că o creștere a salariului minim ar putea stimula economia națională prin creșterea puterii de cumpărare.
Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor a afirmat că orice modificare a salariului minim trebuie să fie atent analizată, având în vedere impactul asupra bugetului de stat și al companiilor. „Trebuie să găsim un echilibru care să nu afecteze stabilitatea financiară a țării”, a declarat un oficial al ministerului.
Această situație subliniază complexitatea deciziilor economice în România și necesitatea unui dialog constructiv între ministere. Florin Manole a îndemnat la o colaborare mai bună pentru a evita blocajele legislative care afectează bunăstarea cetățenilor.
În concluzie, viitorul salariului minim rămâne incert, iar părțile implicate trebuie să găsească soluții viabile pentru a asigura o creștere sustenabilă, care să beneficieze atât angajații, cât și economia națională.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a observa dacă va exista o avansare în procesul legislativ și o decizie clară din partea Ministerului de Finanțe.