Interdicția de intrare în Schengen rămâne
Curtea de Apel din București a respins contestația formulată de Ion Ceban, primarul orașului Chișinău, prin care acesta cerea să i se suspende interdicția de acces în Spațiul Schengen. La data de 11 martie 2026, instanța a decis că interdicția rămâne în vigoare, iar Ceban nu poate intra în țările din Spațiul Schengen. Potrivit Digi 24, decizia vine după ce Ceban a afirmat că interdicția a fost o "răfuială politică" orchestrată de președinta Maia Sandu și de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București a precizat că interdicția a fost impusă „din motive ce țin de considerente de siguranță națională”. "Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie", a explicat MAE.
În anul 2025, autoritățile române au instituit interdicția asupra lui Ion Ceban pentru o perioadă de cinci ani. Primarul a contestat inițial decizia, dar Curtea de Apel București a respins cererea sa de suspendare a interdicției pe 11 septembrie 2025. După respingerea recursului de astăzi, Ceban a declarat pentru presa din Moldova că va continua să-și apere drepturile „pe toate căile legale, inclusiv prin sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)”.
Ion Ceban, care a intrat în politică prin Partidul Comuniștilor, a fost purtător de cuvânt al fostului președinte Igor Dodon. În prezent, el conduce Mișcarea Alternativă Națională (MAN), o formațiune politică care se opune conducerii pro-europene de la Chișinău. Ceban a declarat că instanța română a avut o poziție „strict politică” și că va căuta justiția inclusiv la nivel european.
Decizia de astăzi a Curții de Apel București a fost susținută de evaluările de securitate națională. Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat anterior că interdicția a fost aplicată în urma unei evaluări detaliate. Pe de altă parte, președintele Moldovei, Maia Sandu, a negat acuzațiile lui Ceban și a subliniat că măsura nu are legătură cu influențe politice externe.
Controversele din jurul lui Ion Ceban au fost amplificate de legăturile sale cu Rusia, pe care oficialii români le consideră îngrijorătoare. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a afirmat că Ceban are „legături complicate” cu reprezentanți ai Federației Ruse, iar România trebuie să limiteze influența acestora pe teritoriul său. Între timp, Ceban a amenințat cu acțiuni legale împotriva Oanei Țoiu, considerând că declarațiile acesteia sunt defăimătoare.
Pe 9 iulie 2025, Ministerul Afacerilor Externe din România a anunțat că, pe lângă Ion Ceban, alte două persoane din Moldova au fost incluse pe lista interdicțiilor de intrare în spațiul românesc și Schengen: jurnalista Natalia Morari și fostul premier Vasile Tarlev. Ceban a fost prezent la Moscova în ziua în care a început războiul din Ucraina, ceea ce a stârnit suspiciuni și critici. El a declarat că se îndrepta spre Thailanda, dar a fost oprit în Moscova.
Istoricul politic al lui Ion Ceban este marcat de apartenența sa la Partidul Comuniștilor și la Partidul Socialiștilor din Moldova. În 2014, el a susținut referendumul ilegal din Găgăuzia, care promova aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală cu Rusia. De asemenea, a protestat împotriva semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, afirmând că doar în cadrul Uniunii Vamale țara ar putea să-și păstreze statalitatea.
Aceste evenimente subliniază tensiunile politice existente între România și Republica Moldova, în special în contextul influenței ruse asupra politicii moldovenești.
Interdicția lui Ion Ceban de a intra în România și în Spațiul Schengen va continua să fie un subiect de discuție și dispută în rândul politicienilor și experților în relațiile internaționale.