Criza din Iran afectează economia globală
În contextul creșterii acute a prețului petrolului, țările G7 au decis să elibereze stocuri strategice de petrol pentru a contracara impactul economic al războiului din Iran. Pe 11 martie 2026, la summitul G7, miniștrii energiei și ai finanțelor din cele șapte națiuni industrializate au declarat că sunt pregătiți să ia „toate măsurile necesare” pentru a stabiliza piața energetică. "Suntem gata să implementăm măsuri proactive, inclusiv utilizarea rezervelor strategice de petrol", a afirmat ministrul german al Economiei, Katherina Reiche.
Războiul din Iran, care a început pe 28 februarie cu atacuri israeliano-americane, a dus la închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz, un punct crucial pe harta energetică globală, prin care circulă o cincime din producția mondială de petrol și gaze naturale. Această situație a generat o creștere bruscă a prețului barilului de petrol, care a atins aproape 120 de dolari, provocând, de asemenea, o majorare a prețurilor combustibililor la pompă.
Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a fost printre primii lideri care au acționat, anunțând eliberarea rezervelor strategice de petrol a Japoniei începând cu 16 martie 2026. Această decizie a fost luată fără a aștepta o coordonare oficială din partea Agenției Internaționale a Energiei (AIE). La scurt timp, și Germania a anunțat măsuri similare, menționând că va contribui cu o parte din stocurile sale. Potrivit AIE, țările membre sunt invitate să elibereze împreună 400 de milioane de barili pentru a limita efectele negative asupra pieței.
G7 își reafirmă angajamentul de a colabora pentru a gestiona criza energetică. Într-o declarație comună, miniștrii au subliniat importanța solidarității și a acțiunilor coordonate. "Este esențial să transmitem un mesaj clar: dacă nu putem redeschide Strâmtoarea Ormuz, vom căuta alternative pentru a asigura aprovizionarea globală", a adăugat Roland Lescure, ministrul francez al Economiei.
Această eliberare a rezervelor strategice este considerată o măsură fără precedent, depășind cele 182 de milioane de barili de petrol lansate pe piață de AIE în 2022, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia. În acest context, prețurile au fluctuat intens, iar liderii G7 au recunoscut că o soluție durabilă va necesita eforturi continue și coordonate.
În România, președintele Nicușor Dan a anunțat că guvernul analizează impactul economic al crizei și că se pregătește pentru posibile măsuri de reacție. "Am discutat despre diverse scenarii de reacție și despre cum putem proteja populația și economia românească de efectele creșterii prețurilor", a declarat Dan, menționând că pentru gaze există deja o schemă de plafonare.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a întrunit pentru a analiza aceste aspecte și a subliniat importanța unei reacții rapide în fața provocărilor actuale. În timp ce criza din Iran continuă, liderii G7 și autoritățile române se confruntă cu provocarea de a gestiona efectele economice ale conflictului și de a asigura stabilitatea piețelor energetice.
În concluzie, mobilizarea țărilor G7 și reacțiile rapide ale guvernelor naționale subliniază gravitatea situației energetice actuale.
Pe măsură ce războiul din Iran continuă, este esențial ca liderii să colaboreze pentru a găsi soluții durabile care să protejeze economiile și să asigure stabilitatea energetică globală.