Nicușor Dan: Importanța adevărului despre trecut

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Pe 9 martie 2026, președintele Nicușor Dan a marcat Ziua Deținuților Politici Anticomuniști, subliniind importanța păstrării memoriei victimelor comunismului și a curajului celor care au rezistat. El a afirmat că societatea are datoria de a proteja adevărul despre trecut pentru a înțelege cât de vulnerabilă este libertatea. Mesajul său a inclus și un apel la respectul față de sacrificiile celor care au suferit în închisorile regimului totalitar.

EN

Brief

On March 9, 2026, President Nicușor Dan commemorated the Day of Anti-Communist Political Prisoners, emphasizing the importance of remembering the victims of communism and the courage of those who resisted. He urged society to protect the truth about the past to understand the fragility of freedom.

Nicușor Dan: Importanța adevărului despre trecut
Sursa foto: gandul.ro

Mesaj de Ziua Deținuților Politici

Președintele Nicușor Dan a transmis, luni, 9 martie 2026, un mesaj cu ocazia Zilei Deținuților Politici Anticomuniști, marcată anual, în care a subliniat importanța păstrării memoriei victimelor regimului comunist și a respectului pentru cei care au rezistat în închisorile politice. "Această zi ne amintește despre curajul celor care au înfruntat abuzurile regimului comunist, transformând suferința în cel mai înalt act de demnitate", a declarat președintele pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, cei care au fost închiși pentru convingerile lor au devenit "simboluri ale rezistenței naționale", demonstrând că "spiritul uman poate să rămână liber chiar și în spatele celor mai groase ziduri ale închisorilor".

Nicușor Dan a subliniat că societatea are "datoria civică și morală" de a proteja adevărul despre trecut, "nu doar ca un gest de respect și recunoștință pentru cei care au îndurat orori teribile în temnițe, ci și pentru a înțelege cât de vulnerabilă este libertatea și cât de repede poate fi pierdută atunci când la putere se instaurează o dictatură". În mesajul său, președintele a afirmat că închisorile regimului totalitar nu reprezintă doar locuri ale suferinței, ci și spații în care aparatul represiv al statului a încercat să distrugă identitatea și conștiința națională.

"Închisorile regimului totalitar nu sunt doar puncte însângerate pe o hartă a durerii, ci locuri unde Securitatea a încercat, sistematic, distrugerea conștiinței românești", a transmis acesta, adăugând că tentativa a eșuat deoarece mulți dintre cei închiși au rezistat și "au refuzat compromisul". Președintele a atras atenția asupra faptului că, pentru generațiile tinere, comunismul poate părea o perioadă îndepărtată a istoriei: "Tocmai de aceea este important să păstrăm vie memoria celor care au trecut prin închisorile sistemului pentru că nu au renunțat la convingerile lor", a afirmat el.

Nicușor Dan a subliniat că libertățile și drepturile fundamentale de care se bucură astăzi societatea românească se sprijină și pe sacrificiul acestor oameni, care au ales să nu cedeze nici în cele mai grele condiții. "Libertatea și drepturile fundamentale pe care astăzi le considerăm firești se sprijină și pe jertfa acestor oameni care, chiar și în cele mai grele condiții, au ales să nu cedeze și să își păstreze demnitatea și valorile nealterate", a mai transmis el.

În anul 2011, ziua de 9 martie a fost declarată oficial Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial numărul 864 din 8 decembrie 2011. Legea numărul 247/05.12.2011 prevede la articolul 1: „Se declară ziua de 9 martie Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din Perioada 1944-1989, care în calendarul creştin-ortodox este Ziua Pomenirii Sfinţilor Mucenici”. Conform aceleaşi legi, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale organizează manifestări prilejuite de comemorarea zilei.

Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, în timpul regimului comunist, în ţară au existat 44 de penitenciare principale şi 72 de lagăre de muncă forţată destinate deţinuţilor politici în care au pătimit peste 3 milioane de români, dintre care 800.000 de oameni au murit.