Nouă specie erbivoră identificată
O nouă specie de dinozaur erbivor a fost descoperită în România, în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului. Această descoperire a fost anunțată pe 9 martie 2026, iar dinozaurul, denumit Kryptohadros kallaiae, a fost descris într-un studiu publicat în revista științifică Journal of Systematic Palaeontology. Potrivit lui Zoltán Csiki-Sava, cercetător la Universitatea din București și coordonatorul echipei de cercetare, "descoperirea confirmă că faunele care trăiau pe insulele europene în acea perioadă erau mult mai dinamice și diverse decât se credea anterior".
Kryptohadros kallaiae a trăit acum aproximativ 70 de milioane de ani și este înrudit cu alte specii de dinozauri descoperiți în sud-estul Europei, cum ar fi Telmatosaurus din România și Tethyshadros din Italia. Aceste specii formează un grup distinct de hadrosauroide cunoscut sub numele de Telmatosauridae, care a evoluat în sud-estul arhipelagului european în perioada Cretacică târzie. Analizele filogenetice sugerează că hadrosauroidele care au evoluat inițial în Asia au migrat în Europa în mai multe valuri.
Descoperirea a fost posibilă datorită fosilelor provenite dintr-un sit recent identificat în apropierea satului Vălioara, situat în vestul Bazinului Hațegului. Aici, cercetătorii au găsit mai multe fragmente fosile care aparțin unui schelet parțial de hadrosauroid, un grup de dinozauri erbivori din ordinul Ornithischia, cunoscuți popular drept "dinozauri cu cioc de rață". Fosilele au fost găsite în depozitele geologice ale Formațiunii Densuș-Ciula, datând din sfârșitul perioadei Cretacice.
Gábor Botfalvai, cercetător la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta, a explicat că situl a fost identificat în 2022, când amenajarea unui drum forestier a expus straturi de roci care conțineau fragmente fosile. Analizele ulterioare au confirmat că aceste resturi nu erau izolate, ci făceau parte din același individ de dinozaur. "Scheletele care păstrează elemente din mai multe părți ale corpului sunt foarte rare în Bazinul Hațegului, mai ales în cazul hadrosauroideor", a precizat Attila Ősi, profesor la Universitatea „Eötvös Loránd” și coautor al studiului.
În trecut, majoritatea fragmentelor de hadrosauroide descoperite în Țara Hațegului au fost atribuite speciei Telmatosaurus transsylvanicus, descrisă de paleontologul Franz Nopcsa la începutul secolului XX. Însă, analiza detaliată a noilor fosile a arătat că unele dintre acestea, în special cele identificate la Vălioara, aparțin unei specii complet diferite. Denumirea Kryptohadros a fost aleasă pentru a evidenția faptul că acest dinozaur a rămas "ascuns" timp de aproape 130 de ani printre fosilele atribuite lui Telmatosaurus.
Partea a doua a numelui, kallaiae, este un omagiu adus mamei primului autor al studiului, Kállai Csilla. Publicarea acestei descoperiri a coincis cu ziua de 8 Martie, oferind o oportunitate simbolică de a celebra contribuția femeilor în știință. Bazinul Hațegului este recunoscut ca unul dintre cele mai importante locuri din Europa pentru studiul dinozaurilor din Cretacicul târziu, iar astfel de descoperiri contribuie la înțelegerea istoriei vieții pe Pământ.
Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, are ca obiectiv să apropie publicul de cercetările desfășurate în acest teritoriu. Statutul de Geoparc Internațional UNESCO este parte a Programului Internațional pentru Geoștiințe și Geoparcuri, care reunește 229 de teritorii din 50 de țări.
Aceasta reprezintă o validare a importanței științifice și culturale a regiunii, subliniind impactul descoperirilor asupra înțelegerii evoluției vieții pe planeta noastră.