Descurajare avansată în UE
Reacția europei reprezintă subiectul principal al acestui articol. Opt țări europene au fost de acord să participe la această descurajare avansată: Regatul Unit, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, a anunțat președintele Franței, Emmanuel Macron, pe 1 martie 2026, la baza submarinelor nucleare de la Île Longue. "Aceste țări vor putea găzdui în special componente strategice ale forțelor aeriene franceze, care se vor putea astfel disemina în adâncimea continentului european", a declarat Macron. În contextul unei Europe afectate de războiul din Ucraina, președintele a subliniat necesitatea consolidării capacității de descurajare a continentului.
Declarațiile lui Macron vin după patru ani de conflict în Ucraina, într-un moment în care unele capitale europene își exprimă îngrijorarea față de angajamentele Statelor Unite privind securitatea Europei. "Trebuie să ne adaptăm la amenințările multiple cu care ne confruntăm", a adăugat Macron, subliniind că inițiativa sa are scopul de a complica calculele adversarilor.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a exclus desfășurarea de arme nucleare franceze pe teritoriul danez, dar a declarat că este "din păcate necesar" ca Europa să discute despre descurajare în fața amenințărilor venite dinspre Moscova. De asemenea, cancelarul german Friedrich Merz a confirmat participarea Germaniei la exerciții nucleare comun, menționând că forțele nucleare americane trebuie să rămână pe continent. "Dimensiunea nucleară rămâne un pilon al securității europene, bazat pe garanțiile americane", a declarat Merz.
Guvernul grecesc, reprezentat prin purtătorul de cuvânt Pavlos Marinakis, a evitat detalii specifice, dar a confirmat că se ia în considerare o politică europeană comună în domeniul nuclear. Premierul polonez Donald Tusk a salutat inițiativa, afirmând că aceasta ar spori securitatea țării sale și că Polonia poartă discuții cu Franța și alți aliați privind un program de descurajare nucleară avansată.
Desigur, reacțiile sunt variate. Premierul suedez Ulf Kristersson a descris propunerea lui Macron drept "pozitivă", dar a subliniat că idealul rămâne o lume fără arme nucleare. Însă, în fața amenințărilor actuale, democrațiile trebuie să fie capabile să își apere securitatea, a adăugat el.
Franța, alături de Regatul Unit, este una dintre cele două puteri nucleare din Europa Occidentală și deține un arsenal estimat la aproximativ 300 de focoase nucleare. Deși Parisul a sugerat de mai multe ori că forța sa de descurajare ar putea juca un rol mai amplu în securitatea europeană, reticențele unor capitale, în special Berlinul, au limitat discuțiile. Cu toate acestea, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și incertitudinile legate de angajamentele americane au schimbat tonul dezbaterii.
Oficiali europeni și militari așteaptă angajamente concrete din partea lui Macron, nu doar declarații de principiu. Printre opțiunile discutate s-ar număra desfășurarea de avioane Rafale capabile să transporte arme nucleare în alte state europene sau implicarea aliaților în exerciții strategice franceze. Totuși, decizia finală privind utilizarea armelor nucleare va aparține exclusiv Parisului, a subliniat Macron.
Acest discurs are loc cu doar 14 luni înainte de încheierea mandatului său, iar ascensiunea formațiunii de extremă dreapta conduse de Marine Le Pen ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a unei eventuale noi arhitecturi nucleare europene.
În prezent, oferta franceză este primită cu prudență, dar și cu un interes crescut într-o Europă marcată de război și incertitudini strategice.