România, expusă atacurilor hibride în 2023-2026

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

În perioada 2023-2026, România s-a confruntat cu atacuri hibride sofisticate, conform procurorului general Alex Florența. Acesta a subliniat că măsurile de reformă implementate au dus la îmbunătățiri semnificative în funcționarea Ministerului Public, în ciuda provocărilor externe și interne.

EN

Brief

Romania has faced increasingly sophisticated hybrid attacks over the past two years, according to Prosecutor General Alex Florența. He emphasized that reform measures have led to significant improvements in the functioning of the Public Ministry despite external and internal challenges.

România, expusă atacurilor hibride în 2023-2026
Sursa foto: stiripesurse.ro

Provocări pentru Ministerul Public

Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat marți, 3 martie 2026, că țara a fost expusă, în ultimii doi ani, unor forme tot mai sofisticate de atacuri hibride, care afectează încrederea cetățenilor în instituții. "În ultimii doi ani, România a fost expusă unor forme tot mai sofisticate de atac hibrid: campanii de dezinformare, manipulare coordonată în mediul online, tentative de subminare a încrederii în instituțiile fundamentale ale statului", a afirmat Florența în cadrul bilanțului Ministerului Public pentru anul 2025. Potrivit acestuia, aceste atacuri nu sunt întâmplătoare și exploatează vulnerabilități sociale existente.

Alex Florența a subliniat că perioada 2023-2026 a fost una dintre cele mai complexe din evoluția Ministerului Public, marcând o suprapunere între provocările externe și vulnerabilitățile interne. În 2023, Ministerul Public se confrunta cu o criză profundă, având un deficit istoric de resurse umane și o organizare rigidă, ceea ce a îngreunat activitatea de urmărire penală. "Deficitul de personal și lipsa de reglementare internă adaptată provocărilor actuale au fost principalele obstacole în calea eficienței", a adăugat procurorul general.

Florența a explicat că măsurile implementate în perioada 2023-2025 au vizat stabilizarea instituțională și refacerea capacității funcționale a parchetelor, incluzând reorganizarea structurală a Parchetului General și dezvoltarea unui cadru normativ coerent. Aceste măsuri au dus la stoparea creșterii stocului de dosare și la îmbunătățirea indicatorilor de calitate a actului de urmărire penală. "Am reușit pentru prima dată în ultimul deceniu să reducem semnificativ stocul de dosare și să creștem operativitatea", a spus Florența.

În plus, procurorul general a menționat că Parchetul General s-a adaptat rapid la noile tipuri de infracțiuni, cum ar fi atacurile hibride și dezinformarea. "Fenomenul atacurilor hibride, care include campanii de manipulare și dezinformare, solicită o reacție coordonată și profesionistă din partea instituțiilor", a afirmat el. Acest tip de activitate a fost recunoscut ca o amenințare reală la adresa democrației și a proceselor democratice.

Florența a explicat că aceste atacuri nu sunt doar o problemă pentru instituțiile judiciare, ci pentru întreaga funcționare a statului de drept. El a subliniat importanța menținerii încrederii publicului în instituțiile democratice, afirmând că atunci când critica devine sistematică și generează neîncredere, aceasta riscă să submineze întreaga structură a statului de drept. În concluzie, procurorul general a subliniat că este esențial ca societatea civilă și instituțiile să colaboreze pentru a contracara aceste atacuri hibride și pentru a proteja democrația.

Pe scurt, perioada 2023-2026 a fost marcată de provocări semnificative pentru Ministerul Public, dar și de progrese notabile în gestionarea crizei de personal și a volumului de dosare. Măsurile implementate au fost orientate către asigurarea unei reacții rapide și eficiente la amenințările emergente, precum atacurile hibride.

Aceste evoluții subliniază necesitatea de a rămâne vigilant și de a continua reformele necesare pentru a proteja integritatea și eficiența sistemului judiciar românesc.