Veto-ul Ungariei blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Veto-ul Ungariei a blocat adoptarea noilor sancțiuni UE împotriva Rusiei, generând critici din partea miniștrilor europeni de externe. România susține în continuare adoptarea sancțiunilor și creșterea presiunii asupra Rusiei, conform declarațiilor ministrului Oana Țoiu.

EN

Brief

Hungary's veto has blocked the EU's new sanctions against Russia, drawing criticism from European foreign ministers. Romania continues to support the adoption of sanctions and increasing pressure on Russia, according to Minister Oana Țoiu.

Veto-ul Ungariei blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei
Sursa foto: dcnews.ro

Critici dure din partea miniștrilor

Uniunea Europeană nu va putea adopta luni noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza veto-ului Ungariei, a confirmat luni șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Potrivit agențiilor France Presse și Reuters, Kallas a subliniat că „am auzit declarații foarte ferme din partea Ungariei și, din păcate, nu văd cum ar putea reveni asupra poziției pe care o susțin astăzi” înaintea reuniunii miniștrilor afacerilor externe ai UE. De asemenea, ea a menționat că se face tot posibilul pentru a promova acest pachet de sancțiuni și a-l adopta. Comisia Europeană a prezentat miniștrilor un al douăzecilea „pachet” de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează sectorul bancar și energetic, în încercarea de a adopta aceste măsuri înainte de marți, data aniversară a invaziei.

Vineri, Uniunea Europeană a propus noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv interzicerea serviciilor maritime pentru navele care transportă petrol rusesc. Totuși, duminică, Budapesta a anunțat că va bloca aceste măsuri, argumentând că Ucraina nu permite tranzitul de petrol rusesc către Ungaria prin conducta Drujba. „Ungaria va exercita dreptul de veto. Atât timp cât Ucraina nu va relua tranzitul de petrol către Ungaria și Slovacia, nu putem accepta aceste sancțiuni”, a declarat ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó.

În contextul acestei situații, premierul ungar Viktor Orban a afirmat că va bloca, de asemenea, adoptarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro în favoarea Ucrainei din aceleași motive. Ungaria și Slovacia acuză Ucraina că împiedică redeschiderea oleoductului avariat, în timp ce Kievul susține că acesta a fost deteriorat de atacurile rusești. În această situație, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că este „stupefiat” de decizia Ungariei și a îndemnat la reconsiderarea acesteia. „Nu cred că este corect ca Ungaria să își trădeze propria luptă pentru libertate și suveranitate europeană”, a adăugat acesta.

Critici similare au venit și din partea altor miniștri de externe din UE. Radosław Sikorski, ministrul de externe al Poloniei, a exprimat șocul său față de lipsa de solidaritate a Ungariei față de Ucraina, sugerând că guvernul ungar folosește această situație în campania electorală. De asemenea, Kęstutis Budrys, ministrul de externe al Lituaniei, a declarat că este „foarte frustrat” de blocarea împrumutului către Ucraina.

Pe de altă parte, România susține adoptarea de către Uniunea Europeană a celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ministrul de externe român, Oana Ţoiu, a declarat că este necesară creșterea presiunii internaționale asupra Rusiei, care „trebuie să plătească pentru ceea ce a făcut”. Aceasta a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să se asigure că Rusia nu își sporește profiturile și a exprimat încrederea că UE va găsi o soluție, deși nu este sigură când se va întâmpla acest lucru.

„Am văzut situații similare în trecut și le-am depășit. Iată de ce este numit al 20-lea pachet de sancțiuni”, a spus Ţoiu, reafirmând angajamentul României față de solidaritatea europeană. Aceasta a subliniat că este esențial ca povara sancțiunilor să fie transferată pe umerii agresorilor, adică Rusiei, și a exprimat încrederea că deciziile corecte vor fi luate în zilele următoare.

În concluzie, veto-ul Ungariei generează tensiuni în cadrul Uniunii Europene, iar reacțiile miniștrilor de externe reflectă o îngrijorare crescută cu privire la impactul acestei decizii asupra unității europene și asupra sprijinului acordat Ucrainei în fața agresiunii rusești.

Este de așteptat ca discuțiile să continue, iar România va continua să își exprime susținerea pentru măsurile necesare împotriva Rusiei.