Decizie controversată a Budapestei
Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe, a anunțat duminica, 22 februarie 2026, că Ungaria va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei. Această decizie vine ca răspuns la oprirea tranzitului de petrol rusesc către Ungaria prin conducta Drujba, pe care Ucraina a suspendat-o în urma unui atac cu dronă asupra infrastructurii. „Atâta timp cât ucrainenii nu vor permite livrările de petrol către Ungaria, nu vom permite adoptarea unor decizii importante pentru ei”, a afirmat Szijjarto într-o postare pe rețelele sociale, conform Agerpres.
Declarațiile lui Szijjarto vin într-un context tensionat, în care mai mulți diplomați europeni au avertizat că nu s-a ajuns la un consens privind conținutul noului pachet de sancțiuni, care ar putea include măsuri suplimentare împotriva economiei ruse. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a subliniat vineri că sancțiunile existente au avut un impact semnificativ asupra economiei Rusiei, afirmând că „fiecare nouă măsură limitează și mai mult capacitățile Rusiei de a purta războiul”.
Tensiunile dintre Ungaria și Ucraina au escaladat după 27 ianuarie 2026, când Ucraina a anunțat oprirea tranzitului de petrol rusesc prin conducta Drujba, acuzând Rusia de un atac cu dronă. Atât Ungaria, cât și Slovacia, care depind de această conductă pentru aprovizionarea cu petrol, au acuzat Ucraina de responsabilitate pentru întreruperea livrărilor. În plus, cele două țări furnizează aproximativ jumătate din exporturile europene de energie electrică de urgență către Ucraina, susținând că, în contextul actual, Kievul se bazează tot mai mult pe aceste livrări.
Ministerul de Externe al Ucrainei a reacționat vehement la amenințările Ungariei, afirmând că „Ucraina respinge și condamnă ultimatumurile și șantajul guvernelor Ungariei și Republicii Slovace”. Reprezentanții ucraineni au subliniat că astfel de ultimatumuri ar trebui adresate Kremlinului, nu Kievei. Această situație a tensionat și mai mult relațiile dintre cele trei state, fiecare având interese economice și strategice diferite.
Szijjarto a mai anunțat că, pe lângă blocarea pachetului de sancțiuni, Ungaria va impune și un veto asupra unui împrumut european de 90 de miliarde de euro destinat sprijinirii Ucrainei, decizie care necesită unanimitate pentru a fi adoptată. Această acțiune ar putea avea consecințe semnificative asupra capacității Ucrainei de a face față provocărilor economice generate de conflictul cu Rusia.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a declarat că Slovacia ar putea suspenda furnizarea de electricitate de urgență către Ucraina, în cazul în care situația nu se îmbunătățește. Aceste amenințări subliniază complexitatea relațiilor energetice din regiune și impactul pe care conflictul rus-ucrainian îl are asupra stabilității economice a statelor din Europa Centrală.
În concluzie, decizia Ungariei de a bloca pachetul de sancțiuni UE împotriva Rusiei reflectă nu doar tensiunile bilaterale cu Ucraina, ci și divergențele mai largi din cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește abordarea față de Rusia. Este de așteptat ca discuțiile din cadrul Consiliului miniștrilor de externe să fie tensionate, având în vedere pozițiile contradictorii ale statelor membre.
Observatorii internaționali vor urmări cu atenție evoluțiile din această situație, având în vedere implicațiile sale asupra securității energetice și stabilității economice în regiune.