Contextul războiului din Ucraina
Președintele american Donald Trump a aprobat, joi, 19 februarie 2026, o prelungire cu un an a stării de urgență națională și a sancțiunilor conexe, introduse inițial după ocuparea Crimeei de către Rusia, în 2014. Decretul continuă măsurile introduse pentru prima dată în 2014 și extinse ulterior în 2018 și 2022, inclusiv înghețarea activelor și restricții vizând persoanele legate de ocupația rusă din Crimeea. Documentul menționează că acțiunile Rusiei „continuă să reprezinte o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa securității naționale și politicii externe a Statelor Unite”, justificând astfel prelungirea stării de urgență națională declarată pentru prima dată prin Ordinul Executiv 13660. Ordinul lui Trump menține cadrul stării de urgență națională instituit prin Ordinul Executiv 13660, precizând că măsurile „trebuie să rămână în vigoare dincolo de 6 martie 2026”.
Restricțiile au fost actualizate de mai multe ori în ultimii ani, inclusiv în timpul administrației fostului președinte Joe Biden, pe măsură ce Washingtonul a răspuns invaziei rusești la scară largă în Ucraina. Aceste măsuri includ sancțiuni împotriva asociaților președintelui rus Vladimir Putin, oligarhilor și înalților oficiali, restricții sectoriale care limitează accesul la tehnologia, capitalul și echipamentele energetice occidentale, interdicții privind importul și exportul de bunuri strategice, precum și constrângeri asupra tranzacțiilor care implică datoria suverană rusă. Reînnoirea anuală este necesară pentru a preveni expirarea automată a restricțiilor.
Potrivit United24, presiunea sancțiunilor a împins expunerea comercială a Rusiei la cel mai scăzut nivel din ultimele peste trei decenii, cu cifre comparabile cu ultimii ani ai Uniunii Sovietice. Exporturile au reprezentat 17,8% din PIB-ul Rusiei în 2025, în scădere de la 22,2% în anul precedent, în timp ce importurile au scăzut de la 17,8% la 15,2%. Economista Olga Belenkaia de la Finam a descris cota exporturilor drept „minimul absolut” în istoria modernă a Rusiei. Emisarul Uniunii Europene pentru sancțiuni a mai declarat că măsurile occidentale au un „impact semnificativ” asupra economiei ruse. David O'Sullivan, trimisul special al UE pentru sancțiuni, a avertizat că restricțiile „nu sunt o soluție miraculoasă” și rămân vulnerabile la eludare, dar a adăugat că este din ce în ce mai încrezător că acestea slăbesc fundamentele economice ale Rusiei.
Prelungirea survine în contextul reluării discuțiilor la Washington și Moscova cu privire la viitorul sancțiunilor, în legătură cu negocierile pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Pe 18 februarie, negociatorul economic al Kremlinului, Kirill Dmitriev, a susținut că ridicarea restricțiilor ar putea debloca proiecte comune americano-ruse în valoare de peste 14 trilioane de dolari, argumentând că sancțiunile au costat companiile americane mai mult de 300 de miliarde de dolari. Între timp, doi oficiali din serviciile de informații au declarat pentru Reuters că Moscova încearcă să separe negocierile de pace în două direcții - una axată pe încetarea războiului și cealaltă pe cooperarea economică bilaterală cu SUA, care ar putea include ridicarea sancțiunilor. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că, conform informațiilor, negociatorii americani și ruși au discutat despre potențiale acorduri de cooperare în valoare de până la 12 trilioane de dolari, propuse, se pare, de trimisul rus Kirill Dmitriev. Oficialii europeni au sugerat că astfel de propuneri ar putea fi concepute pentru a atrage atât conducerea politică americană, cât și elitele de afaceri rusești sancționate.
În ciuda unor eforturi diplomatice intense, liderii serviciilor de informații europene au declarat pentru Reuters că văd puține semne că Moscova este pregătită să facă compromisuri în ceea ce privește obiectivele sale principale pe termen scurt.
Un oficial a descris Rusia ca fiind rezistentă, în timp ce altul a avertizat asupra unor riscuri financiare semnificative în a doua jumătate a anului 2026, invocând accesul limitat la piețele de capital, costurile ridicate de împrumut și partea lichidă în scădere a fondului suveran de investiții al Rusiei.