Doar 10% din iazuri realizate
România a devenit „raiul iazurilor piscicole pe hârtie”, însă în realitate este „raiul craterelor”, a declarat vineri ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, în concluzie la raportul „Marea iluzie piscicolă”, care indică un fenomen extins în România de exploatare a agregatelor minerale sub acoperirea unor proiecte declarate drept iazuri piscicole.
Potrivit datelor oficiale prezentate de Ministerul Mediului, în ultimii zece ani au fost emise aproximativ 1.200 de avize de gospodărire a apelor pentru amenajarea unor iazuri piscicole. În realitate, mai puțin de 10% dintre acestea există efectiv în teren, respectiv 102 obiective finalizate. „În momentul în care 1.200 de iazuri sunt create pe hârtie, dar în practică ajung să fie realizate doar 10%, înseamnă că agregatele au fost extrase, dar nu s-a ajuns la punerea în siguranță și la implementarea măsurilor de mediu”, a explicat ministra.
Raportul arată că 746 dintre aceste proiecte au funcționat, de fapt, ca exploatări de agregate, iar volumul oficial extras prin intermediul iazurilor piscicole în ultimii zece ani este de aproximativ 230 de milioane de metri cubi. Controalele din teren ar indica însă că volumele reale ar putea fi mai mari, în unele cazuri exploatările depășind perimetrele autorizate. Datele prezentate arată că multe dintre avize au fost obținute de firme de construcții, iar amplasarea iazurilor coincide frecvent cu marile șantiere de infrastructură.
Ministra a recunoscut că există un interes legitim al constructorilor pentru obținerea agregatelor minerale, iar raportul arată diferența de cost care creează un stimulent economic. Exploatarea în regim de „iaz piscicol” ajunge la aproximativ 0,57 euro/mc, în timp ce exploatarea clasică din albie presupune costuri de circa 1,7 euro/mc plătite către Administrația Națională Apele Române (ANAR), respectiv tarife de aproximativ 8,74 lei/mc. Conform raportului, peste 60-70%, iar în unele estimări chiar până la 80% din agregatele utilizate în construcții provin astăzi din astfel de „iazuri”, nu din balastierele clasice.
Ministerul, care probează concluziile cu o serie de fotografii, arată că multe dintre aceste exploatări au rămas cratere abandonate, cu impact asupra stabilității solului și regimului hidrogeologic. În unele comunități, nivelul apei din fântâni ar fi scăzut din cauza exploatărilor excesive. „Au existat cazuri în care comunitățile s-au trezit că nu mai aveau apă în fântâni din cauza acestor exploatări”, a afirmat Diana Buzoianu.
În unele zone, lucrările excesive ar fi afectat inclusiv infrastructuri din apropiere, iar în anumite cazuri, craterele au fost ulterior umplute cu deșeuri sau materiale neconforme. Planurile de refacere a mediului nu au fost implementate, iar terenurile au rămas abandonate. Raportul descrie fenomenul drept o „practică paravan”, în care autorizațiile pentru iazuri au fost prelungite ani la rând fără ca obiectivele să fie finalizate, iar garanțiile de mediu depuse inițial nu au fost executate.
Ca răspuns la situația generată de exploatările mascate drept iazuri piscicole, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunță modificări legislative care să limiteze abuzurile și să responsabilizeze operatorii economici. Printre măsurile analizate se numără introducerea unei „liste negre” a firmelor care nu finalizează iazurile pentru care au obținut avize și nu readuc terenurile la starea inițială. Potrivit ministerului, aceste companii nu vor mai putea primi noi autorizații pentru proiecte similare până la remedierea situațiilor anterioare.
În paralel, autoritățile intenționează să limiteze prelungirea autorizațiilor, inițial la maximum doi ani, pentru a împiedica exploatarea pe termen lung sub pretextul realizării unor amenajări piscicole. De asemenea, vor fi introduse reguli mai stricte privind garanțiile financiare, astfel încât sumele depuse pentru refacerea terenului să poată fi executate efectiv dacă obligațiile de mediu nu sunt respectate. Ministerul susține că scopul noilor măsuri este eliminarea stimulentelor economice care au favorizat exploatarea agregatelor sub acoperirea unor proiecte de agrement și prevenirea apariției de noi cratere abandonate în albiile râurilor.
„Ce urmează să facem mai departe, pentru că am descoperit această practică care de fapt era o practică paravan… Vor trebui să fie făcute nişte condiţii mult mai stricte. În primul rând vrem să modificăm legislaţia ca să nu se mai poată prelungi ani de zile, cum se întâmplă astăzi. Gaterele acestea să poată să aibă autorizaţii şi peste zece ani de zile. Avem sute de autorizaţii care au fost date chiar din 2015 începând şi până în momentul de faţă. În continuare sunt folosite pentru exploatarea balastului fără să fie creat în acea zonă un iaz piscicol, aşa cum s-a luat autorizaţia cu zece ani în urmă. Vom limita termenul pentru prelungirea acestor autorizaţii. De asemenea, vom avea o reglementare mult mai restrictivă pe garanţia care trebuie să fie dată. Această garanţie este dată la început pentru a putea să fie apoi pus în aplicare un plan, care să readucă terenul respectiv la situaţia anterioară”, a afirmat Diana Buzoianu.
Intensificarea controalelor vine pe fondul suspiciunilor legate de utilizarea avizelor pentru „iazuri piscicole” ca mecanism de exploatare a agregatelor minerale. În decembrie anul trecut, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunța că a crescut numărul verificărilor la societățile care exploatează agregate din albiile cursurilor de apă. În perioada ianuarie–octombrie 2025 au fost efectuate 1.067 de controale, în urma cărora au fost aplicate 96 de amenzi, în valoare totală de 4,9 milioane lei, și au fost formulate opt sesizări penale. În noiembrie, într-o singură lună, au fost aplicate 92 de amenzi, însumând peste 4,4 milioane lei, și au fost înaintate nouă sesizări către organele de cercetare penală.
În paralel, Administrația Națională Apele Române (ANAR) a reluat dezvoltarea aplicației informatice „Radarul Balastierelor”, destinată monitorizării exploatărilor din albiile râurilor. Proiectul, început anterior dar blocat în faza de implementare, este acum în faza finală de dezvoltare și ar urma să permită centralizarea datelor și urmărirea trasabilității exploatărilor în timp real. Pe acest fond, Ministerul Mediului a analizat cele 1200 de avize emise pentru amenajări declarate drept „iazuri piscicole”, după suspiciuni că o parte dintre ele ar fi fost utilizate ca paravan pentru extragerea și comercializarea nisipului și pietrișului, fără finalizarea etapei piscicole prevăzute în autorizație.
Contextul este susținut și de date științifice. Un studiu publicat în 2023 în revista Sustainability arată că exploatările ilegale pot fi identificate cu precizie de ordinul centimetrilor prin utilizarea imaginilor satelitare și a dronelor.
Cercetarea, realizată inclusiv pe un sector al râului Buzău, demonstrează că prin compararea modelelor digitale ale terenului pot fi calculate exact volumele extrase și momentul intervenției, de la câteva sute la mii de metri cubi.