Restricţii alimentare stricte
Postul paştelui reprezintă subiectul principal al acestui articol. Săptămâna albă s-a încheiat ieri, pe 22 februarie 2026, cu lăsata secului, ultima zi în care credincioşii au putut consuma lactate şi ouă. "Carne nu s-a mâncat toată săptămâna aceasta şi este practic o pregătire pentru postul adevărat. Mie îmi e uşor, pentru că sunt foarte multe variante vegetale, dar mai e şi abţinerea, că practic asta înseamnă postul", a declarat o credincioasă din Bucureşti, la ieşirea din biserică, unde au avut loc slujbe cu o semnificaţie aparte. Preoţii le-au explicat credincioşilor despre importanţa acestui post, cel mai lung şi aspru din an, care va dura 40 de zile, până pe 11 aprilie 2026, cu doar două dezlegări la peşte în zilele de Buna Vestire şi de Florii.
Tradiţia românească sugerează că, înainte de a intra în post, întreaga familie se adună în jurul mesei pentru a se împăca. "Pregătim o plăcintă specială din ştevie, urzici sau spanac, cu brânză, iar toată familia vine şi ne dăm binecuvântarea", a adăugat o altă credincioasă. Plăcintele au fost foarte căutate în ziua de lăsata secului, iar reprezentanta unei cofetării, Elena Fătu, a declarat că majoritatea clienţilor au optat pentru plăcinta dobrogeană, apreciată pentru umplutura sa cu brânză.
În restaurante, plăcintele au fost scoase rapid pe meniu. "După jumătate de oră am scos plăcinta cu două variante, una cu brânză dulce şi alta cu brânză sărată, aşteptând clienţii să vină şi să servim cald", a precizat Marius Bodoi, bucătar dintr-un restaurant din Bucureşti. De astăzi, 23 februarie, creştinii respectă cu stricteţe regulile postului, iar tradiţia spune că atât vinul, cât şi uleiul sunt interzise pentru a simţi mai bine greutatea postului.
Săptămâna Patimilor, care va începe pe 3 aprilie 2026, este considerată cea mai strictă, iar mulți credincioși aleg să țină post negru în Vinerea Mare. "Este o zi de iertare, ne iertăm unii altora greşelile, iar împreună păşim pe calea postului. Aceasta trebuie să ne pregătească trupul și sufletul pentru că postul nu este doar un detox, are o dimensiune duhovnicească", a subliniat preotul Claudiu Banu.
În ceea ce priveşte opţiunile alimentare, pieţele sunt pline de legume proaspete, iar preţurile variază semnificativ. "Pentru o salată avem nevoie de o legătură de ceapă, ridichi, salată verde, spanac, pătrunjel, mărar, iar costul total ajunge la 15 lei", a explicat Cornelia, vânzătoare dintr-o piaţă locală. Trufandalele sunt foarte căutate, iar Raisa Chitic, un producător local, a adăugat că salatele verzi necesită un sol afânat, apă şi puţină căldură pentru a creşte sănătos.
Pe lângă legumele clasice, mulţi români aleg microplantele, apreciate pentru gustul proaspăt şi aportul bogat de vitamine. Preţurile pentru microplante încep de la 14 lei pentru o caserolă mică. "Corpul are nevoie de vitamine pentru a se dezmorţi după iarnă. Microplantele pot fi consumate în salate, adăugându-le la preparate cu naut sau humus", a afirmat Daniela Bălănucă, dietetician.
În oraşele din ţară, preţurile legumelor diferă semnificativ. Zalău este pe primul loc în ceea ce priveşte preţurile mari, urmat de Cluj-Napoca, iar Timişoara completează podiumul. La polul opus, cele mai mici preţuri la trufandale se găsesc în Brăila, Craiova şi Slatina. "Prin post ne apropiem de sfinţenie, iertăm, iar dacă îi iertăm pe cei care ne greşesc, împlinim o altă poruncă a lui Dumnezeu. Acest lucru ne ajută să devenim mai buni", a declarat Nicolae Horga, preot la Biserica Sf. Dumitru din Suceava.
Postul Paştelui 2026, o perioadă de 40 de zile, se va încheia în Sâmbăta Mare, pe 11 aprilie, pregătind credincioşii pentru sărbătoarea Învierii.
Această tradiţie continuă să fie o parte esenţială a vieţii spirituale pentru mulţi români, aducându-le nu doar restricţii alimentare, ci şi ocazia de a reflecta asupra valorilor morale și spirituale în comunitate.