Opoziția Ungariei față de sancțiuni
Miniştrii de externe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene se reunesc luni, 23 februarie 2026, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Afaceri Externe pentru a discuta despre al 20-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, după ce ambasadorii statelor membre nu au reuşit să ajungă săptămâna trecută la un acord. "Luni intenţionăm să adoptăm al 20-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Sancţiunile funcţionează, ele afectează grav economia Rusiei şi fiecare nouă măsură limitează şi mai mult capacitatea Rusiei de a duce războiul", a afirmat vineri şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la Cracovia.
Duminică, ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a anunţat decizia ţării sale de a bloca adoptarea de către Uniunea Europeană a celui de-al 20-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, motivând că Ucraina a blocat tranzitul petrolului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba. "Atât timp cât ucrainenii nu vor permite livrările de petrol către Ungaria, nu vom permite adoptarea unor decizii importante pentru ei", a scris Szijjarto pe Facebook.
Conform datelor oficiale, Uniunea Europeană şi statele sale membre sunt cel mai mare furnizor de sprijin financiar, economic, militar şi umanitar al Ucrainei, având până acum un total de 193,3 miliarde euro, din care 103,3 miliarde euro sub formă de sprijin financiar, economic şi umanitar, 69,3 miliarde euro sub formă de sprijin militar, 17 miliarde euro pentru refugiaţii din interiorul UE şi 3,7 miliarde euro din venituri obţinute din active ruseşti blocate. Aceste date subliniază angajamentul UE faţă de Ucraina în faţa agresiunii ruse.
Până în prezent, UE a impus Rusiei 19 pachete de sancţiuni individuale şi economice, precum şi măsuri diplomatice şi restricţii în materie de vize. Sancţiunile sunt menite să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei prin creşterea presiunii asupra Moscovei. Ultimul pachet de sancţiuni, adoptat pe 23 octombrie 2025, a inclus interdicţii asupra importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia şi a vizat 69 de persoane.
Miniştrii de externe europeni vor discuta şi despre situaţia din Orientul Mijlociu, având în vedere recentul conflict din Gaza şi implicaţiile acestuia asupra regiunii. În acest context, înaltul reprezentant pentru Gaza, Nikolai Mladenov, se va alătura discuţiilor. La Consiliul European din decembrie 2025, liderii statelor membre au reafirmat angajamentul faţă de dreptul internaţional şi faţă de o soluţie de pace durabilă, bazată pe coexistenţa Israelului şi Palestinei.
Un alt aspect important care va fi abordat este Consiliul pentru Pace, condus de preşedintele american, Donald Trump, care a avut recent reuniunea inaugurală la Washington, având ca scop soluţionarea conflictului din Fâşia Gaza. Planul prevede crearea unui Comitet naţional pentru administrarea Fâşiei Gaza, care va gestiona situaţia până la implementarea unui program de reforme de către Autoritatea Palestiniană.
Pe parcursul reuniunii, se va discuta şi despre ameninţările hibride şi manipularea informaţiilor, având în vedere provocările la adresa securităţii europene.
Miniştrii europeni de externe speră să ajungă la un consens cu privire la adoptarea sancţiunilor, în ciuda opoziţiei Ungariei, care riscă să afecteze unitatea Uniunii Europene.