Amenințări în contextul tensiunilor internaționale
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a amenințat joi Iranul cu o ripostă masivă în cazul în care va ataca Israelul, după o nouă avertizare a președintelui american Donald Trump împotriva Teheranului, relatează AFP. „Dacă ayatollahii comit greșeala de a ne ataca, vor avea de înfruntat o ripostă pe care nici nu și-o pot imagina”, a declarat Benjamin Netanyahu într-un discurs televizat rostit în cadrul unei ceremonii militare, potrivit News.ro.
Amenințarea premierului israelian a venit după ce președintele Donald Trump a avertizat joi Iranul că trebuie să ajungă la un acord privind programul său nuclear, pentru că altfel vor avea loc „lucruri rele”. El pare să fi stabilit un termen limită de 10 zile înainte ca SUA să ia măsuri. Pe fondul unei concentrări masive de forțe militare americane în Orientul Mijlociu, care a alimentat temerile privind un război mai amplu, Trump a declarat că negocierile cu Iranul decurg bine, dar a insistat că Teheranul trebuie să ajungă la un acord „semnificativ”.
„Altfel, se vor întâmpla lucruri rele”, a declarat Trump la prima reuniune a Consiliului său pentru Pace care a avut loc la Washington. Trump, care a amenințat în repetate rânduri că va ataca Iranul, a vorbit despre atacurile aeriene americane din iunie, afirmând că potențialul nuclear al Iranului a fost „decimat”. „S-ar putea să fim nevoiți să mergem mai departe sau s-ar putea să nu fim nevoiți. Veți afla probabil în următoarele 10 zile”, a spus el audienței, fără a da mai multe detalii.
Amenințările SUA de a bombarda Iranul, în contextul în care cele două părți sunt departe de a ajunge la un acord în negocierile privind programul nuclear al Teheranului, au determinat creșterea prețurilor petrolului, iar joi o corvetă de război rusă s-a alăturat exercițiilor navale iraniene planificate în Golful Oman, o rută maritimă vitală pentru energia globală. Negociatorii iranieni și americani s-au întâlnit marți la Geneva, iar ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a declarat că au convenit asupra „principiilor directoare” ale unui acord. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că cele două părți rămân în dezacord cu privire la unele aspecte.
Joi, Rusia a avertizat în privința unei „escaladări fără precedent a tensiunilor” în jurul Iranului și a îndemnat la reținere în contextul consolidării militare a SUA în regiune, care, potrivit unui înalt oficial american, ar trebui să fie finalizată până la jumătatea lunii martie. Trump a trimis portavioane, nave de război și avioane în regiune, crescând perspectiva unui alt atac asupra Republicii Islamice. Statele Unite și Israelul au bombardat instalațiile nucleare ale Iranului și unele obiective militare în iunie anul trecut. Secretarul de stat american Marco Rubio se va întâlni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru a discuta despre Iran pe 28 februarie.
Washingtonul dorește ca Iranul să renunțe complet la îmbogățirea uraniului, un proces utilizat pentru a crea combustibil pentru centralele nucleare, dar care poate furniza și material pentru fabricarea de ogive nucleare. SUA și aliatul său Israel doresc, de asemenea, ca Iranul să renunțe la rachetele balistice cu rază lungă de acțiune, să înceteze sprijinirea grupurilor din Orientul Mijlociu și să nu mai folosească forța pentru a reprima protestele interne. Iranul spune că refuză să discute probleme care depășesc dosarul nuclear, considerând eforturile de limitare a arsenalului său de rachete o linie roșie.
Ca semn al îngrijorării crescânde față de tensiunile sporite, Polonia a devenit joi cea mai recentă țară europeană care și-a îndemnat cetățenii să părăsească Iranul, premierul Donald Tusk afirmând că polonezii ar putea avea doar câteva ore la dispoziție pentru a se evacua.
Trump a început să amenințe din nou cu lovituri asupra Iranului în ianuarie, în timp ce autoritățile iraniene au înăbușit protestele generalizate, fiind mii de morți în toată țara.