Planuri pentru migranți respinși
Guvernul conservator grec a anunțat miercuri că intenționează, împreună cu Germania, Danemarca, Olanda și Austria, să creeze centre de returnare în Africa pentru migranții cărora li s-a refuzat azilul în Uniunea Europeană. Ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris, a indicat că a avut deja întâlniri cu omologii săi din aceste țări și că „echipele tehnice” se vor întâlni săptămâna viitoare pentru a aborda acest plan, scrie agenția EFE, citată de Mediafax.
Ideea este ca aceste centre să găzduiască imigranți ale căror cereri de azil au fost respinse în Uniunea Europeană, dar care nu pot fi trimiși înapoi în țările lor de origine pentru că nu sunt acceptați, a declarat Plevris la postul public de televiziune ERT. În plus, el a subliniat că „cea mai mare” dintre aceste cinci națiuni poartă deja discuții cu țări terțe din Africa cu care s-ar putea ajunge la un acord.
Scopul este ca acest plan să fie gata în momentul în care Parlamentul European va vota peste câteva luni un nou regulament privind repatrierile care va permite crearea acestor centre. Acest regulament, propus de Comisia Europeană (CE) în martie 2025 și care va începe să se aplice la mijlocul anului 2026 dacă va fi aprobat de Parlamentul European, urmărește să înlocuiască Directiva privind returnarea din 2008 pentru a stabili un sistem comun de returnare care să fie „mai rapid, mai simplu și mai eficient”, conform textului oficial al propunerii.
„Există o problemă cu întoarcerea (imigranților) în întreaga Europă”, a subliniat Plevris, adăugând că crearea acestor centre va acționa și ca factor „descurajant”. În ultimii ani, Grecia efectuează anual între 5.000 și 7.000 de repatrieri de imigranți, în timp ce în fiecare an sosesc în țară între 40.000 și 50.000 de imigranți, dintre care doar jumătate primesc azil. Potrivit datelor Eurostat, în 2025, Grecia a raportat aproximativ 45.000 de cereri de azil, un număr care a crescut constant în ultimii ani.
Critici ale acestui plan au fost exprimate de organizații pentru drepturile omului, care susțin că astfel de centre ar putea duce la încălcarea drepturilor fundamentale ale migranților. De exemplu, Amnesty International a declarat că măsurile de returnare ar trebui să respecte normele internaționale și să protejeze demnitatea tuturor persoanelor, indiferent de statutul lor de imigrație. Aceștia subliniază necesitatea unui sistem echitabil și transparent, care să nu compromită siguranța migranților.
De asemenea, este esențial ca statele membre ale UE să colaboreze eficient pentru a aborda cauzele profunde ale migrației și nu doar să se concentreze pe măsurile punitive. Experții în migrație subliniază că este important să se investească în dezvoltarea durabilă a țărilor de origine ale migranților, pentru a reduce astfel fluxurile migratorii.
În concluzie, crearea acestor centre de returnare în Africa reprezintă o abordare controversată în gestionarea migrației, iar succesul acestui plan depinde de colaborarea eficientă între statele UE și respectarea drepturilor fundamentale ale migranților.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa cum va evolua acest proces și ce efecte va avea asupra politicii europene în domeniul migrației.