Provocări în siguranța rutieră
Recent, publicația britanică The Guardian a evidențiat pașii pe care România îi face pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, subliniind că țara noastră se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea rutieră. Conform datelor oficiale, în 2024, România a înregistrat 78 de decese rutiere la un milion de locuitori, cea mai ridicată rată din UE. "Este o situație alarmantă care necesită acțiuni imediate", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne. Aproximativ jumătate dintre cele circa 1.500 de victime anuale sunt participanți vulnerabili la trafic, precum pietoni și bicicliști. Chiar dacă mortalitatea a scăzut ușor, în continuare, patru persoane mor zilnic în accidente rutiere, iar alte nouă sunt rănite grav.
Lucian Mîndruță, jurnalist și realizator radio bucureștean, a recunoscut pentru The Guardian că experiențele sale din trafic i-au schimbat complet atitudinea la volan. După mai multe accidente provocate de neatenție, el a învățat "pe calea cea grea" importanța prudenței și a vitezei reduse. Aceste mărturii subliniază necesitatea unei schimbări profunde în mentalitatea șoferilor români.
În contextul nemulțumirii publice crescânde, autoritățile române au început să înăsprească legislația. Comportamentele agresive la volan, cum ar fi intimidarea altor șoferi sau manevrele periculoase, au fost definite legal, iar sancțiunile au fost majorate. În plus, se implementează o rețea de camere pentru monitorizarea vitezei și un sistem automat de detectare a încălcărilor regulilor de circulație. "Lucrurile se mișcă. Nu cu viteza pe care ne-o dorim, dar ne bucurăm că se întâmplă ceva", a declarat Alexandru Ciuncan, președintele Coaliției pentru Siguranța Rutieră.
Datele poliției indică o tendință pozitivă: în 2025, decesele rutiere au scăzut cu 13%, iar numărul rănilor grave cu 4%. Cu toate acestea, Comisia Europeană a transmis României o notificare oficială pentru implementarea corectă a directivei privind siguranța rutieră, ceea ce sugerează că reformele structurale întârzie. Experții consideră că problema nu ține doar de legislație, ci și de cultura rutieră predominată.
Activiștii vorbesc despre un stil de condus „egoist” și avertizează că schimbarea mentalităților ar putea dura mai mult de un deceniu. În 2025, România a organizat prima săptămână națională de conștientizare a siguranței rutiere, încercând să educe publicul cu privire la importanța respectării regulilor de circulație.
În București, traficul intens și parcul auto îmbătrânit amplifică riscurile. Capitala este una dintre cele mai poluate din UE, iar traficul generează aproximativ 60% din poluarea aerului, conform Platformei de Mediu pentru București. Importul masiv de mașini second-hand, adesea fără sisteme moderne de siguranță, contribuie atât la accidente, cât și la problemele de sănătate cauzate de poluare. Raul Cazan, președintele organizației de mediu 2Celsius, a avertizat că aceste vehicule vin cu riscuri majore: "Nu importați doar poluare din vest. Importați și pericol."
Deși există semne de progres, România rămâne departe de obiectivele europene de reducere a mortalității rutiere până în 2030.
Experții subliniază că o combinație de infrastructură modernizată, aplicarea strictă a legii și schimbarea comportamentului în trafic va putea transforma cu adevărat siguranța rutieră din țară.