Recomandări neascultate
Isărescu confirmă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat miercuri, 18 februarie 2026, că relația României cu Fondul Monetar Internațional (FMI) este una constantă, însă nu este vorba despre un acord de împrumut, ci despre un cadru de consultare privind politicile economice. Întrebat într-o conferință de presă dacă există riscul ca România să ajungă la un acord cu FMI, Isărescu a explicat că legătura cu instituția financiară internațională este una aproape permanentă, dar diferită de acordurile clasice de finanțare. „Avem un acord aproape permanent cu FMI. Am citit ce se spune prin presă şi trebuie să vă spun că şi în 2025 am avut două vizite ale FMI. Acord, nu de finanţare, şi am să vă spun de ce nu avem acord de finanţare, ci un acord de politici. Deci ne-au sugerat anumite politici. Au şi ieşit aici, în faţa dumneavoastră. (...) Ei sugerau o corecţie fiscală, având în centru nu majorarea TVA-ului, ci un impozit progresiv. Dar mă opresc aici că s-a ajuns la altă soluţie, asta ar mai trebui să mai discutăm acum, să mai o luăm de la capăt cu pachetul fiscal. Deci acord cu Fondul este aproape permanent”, a explicat Mugur Isărescu.
Guvernatorul a arătat că experții FMI au formulat recomandări privind ajustarea fiscală, punând accent pe introducerea unui impozit progresiv în locul creșterii TVA-ului, însă între timp autoritățile au optat pentru o altă variantă. Conform declarațiilor sale, aceste sugestii au fost ignorate, ceea ce aduce în discuție eficiența politicilor economice implementate de actuala administrație. „FMI a sugerat soluții care ar fi putut aduce o stabilitate fiscală mai mare, dar deciziile sunt la latitudinea autorităților române”, a mai menționat Isărescu.
Mugur Isărescu a explicat într-un ton calm și tehnic de ce România nu are, în acest moment, un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internațional, subliniind că un astfel de demers nu este justificat de situația actuală a economiei. Guvernatorul BNR a arătat că acordurile cu FMI nu reprezintă o soluție standard, activată automat, ci un instrument la care statele apelează atunci când opțiunile de finanțare devin limitate sau când rezervele valutare sunt insuficiente pentru a susține stabilitatea financiară. În intervenția sa, Isărescu a punctat clar criteriile care ar impune o astfel de înțelegere internațională.
„Fondul vine şi te ajută dacă nu ai rezerve sau nu ai acces la pieţele de capital. Nu este cazul. România încă are acces deschis la pieţele de capital”, a transmis Isărescu, care a adăugat că ţara noastră are şi bani la rezervă. Mesajul a fost unul menit să transmită încredere, sugerând că mecanismele interne și relația cu investitorii externi funcționează în parametri normali. Din declarațiile guvernatorului BNR reiese că România își poate finanța deficitul bugetar prin instrumentele clasice ale pieței, fără a recurge la un acord de tip stand-by. Accesul la piețele internaționale de capital și existența unor rezerve consistente oferă autorităților spațiu de manevră și evită condiționalitățile suplimentare pe care le-ar presupune un program cu FMI.
Mugur Isărescu a anunțat că experții FMI sunt așteptați din nou în România în următoarele săptămâni, în cadrul consultărilor periodice pe care instituția le desfășoară cu statele membre. Vizita face parte din calendarul obișnuit de evaluare și dialog, iar autoritățile române tratează aceste întâlniri ca pe un exercițiu standard de analiză a evoluțiilor economice și financiare. Guvernatorul BNR a subliniat că aceste misiuni nu au legătură cu negocierea unui acord de finanțare, ci vizează schimbul de opinii și evaluările tehnice privind politicile macroeconomice.
Experții FMI urmează să prezinte public concluziile lor după discuțiile cu oficialii români, în timp ce dialogul dintre părți rămâne unul instituțional, fără implicații legate de un eventual sprijin financiar.