Curtea de Apel București, decizia CCR despre pensii

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Curtea de Apel București a criticat decizia CCR privind pensiile magistraților, considerând-o un regres în independența justiției. Judecătorii subliniază că intervenția legislativă fără dezbateri reale va genera dezechilibre grave în activitatea judiciară. România se confruntă cu un număr cvadruplu de cauze față de media europeană, ceea ce evidențiază nevoia urgentă de reformă.

EN

Brief

The Bucharest Court of Appeal criticized the Constitutional Court's decision on magistrates' pensions, deeming it a regression of judicial independence. Judges emphasize that legislative intervention without real debate will create serious imbalances in judicial activity. Romania faces quadruple the number of cases compared to the European average, highlighting the urgent need for reform.

Curtea de Apel București, decizia CCR despre pensii
Sursa foto: digi24.ro

Critici privind independența justiției

Curtea de Apel București a criticat decizia Curții Constituționale a României (CCR) din 18 februarie 2026, care a declarat constituțională legea referitoare la pensiile magistraților. Într-un comunicat de presă, judecătorii au subliniat că această decizie reprezintă "un regres în statutul de independență" al justiției. "Curtea de Apel București a luat act cu îngrijorare de decizia Curții Constituționale, aceasta semnificând un regres în statutul de independență. Salutăm poziția exprimată public de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, reafirmând atașamentul față de valorile europene și principiile statului de drept", se menționează în comunicat.

Potrivit Curții de Apel, intervenția rapidă a legii, fără o dezbatere reală și ignorând realitățile sistemului judiciar, ar putea genera dezechilibre grave în activitatea puterii judecătorești. În acest context, Curtea a evidențiat că, în ciuda avertismentelor, actul normativ va avea consecințe dramatice asupra funcționării sistemului judiciar, inclusiv o depopulare a instanțelor și o afectare a calității justiției.

Conform datelor, judecătorii Curții de Apel București și ai instanțelor din circumscripție gestionează de ani de zile o treime din volumul de activitate național, ceea ce subliniază eforturile depuse de întregul colectiv, judecători și grefieri, pentru realizarea actului de justiție. Această situație este agravată de un deficit major de resurse umane, ceea ce necesită măsuri de redimensionare a muncii.

În raport cu media europeană, România înregistrează un număr cvadruplu de cauze față de media dosarelor nou-intrate, respectiv 8,42, comparativ cu media europeană de 2,20. "Intervenția abruptă a unor modificări de substanță în statutul judecătorilor reclamă responsabilitatea și coeziunea puterii judecătorești ca ultim mecanism de respectare a independenței justiției, garanție a unui stat democratic", se mai arată în comunicatul transmis de Curtea de Apel București.

Reamintim că, în aceeași zi, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților, stabilind că actul normativ este constituțional. Decizia a fost luată cu un scor de 6-3, ceea ce a surprins, având în vedere majoritatea strânsă care se cristalizase anterior.

Judecătorii Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga au votat pentru declararea legii ca neconstituțională, în timp ce Mihai Busuioc a schimbat tabăra, votând pentru respingerea sesizării alături de Simina Tănăsescu, Iulia Scântei și alții. În acest context, întrebările persistă: va pleca din sistem toți cei care nu se supun presiunilor? Vor fi judecătorii dispuși să accepte o astfel de reformă fără a se angaja la alte instituții?

Aceste întrebări rămân deschise în fața unui viitor incert pentru justiția română.