Curtea de Apel București acuză Guvernul Bolojan

Curtea de Apel Bucureşti a luat act cu îngrijorare de decizia Curții Constituționale privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților cu Constituţia, aceasta semnificând un regres în statutul de independenţă. "Această intervenție intempestivă a legii, în lipsa unei dezbateri reale şi cu ignorarea realităților sistemului judiciar, va genera grave dezechilibre în activitatea puterii judecătoreşti", a declarat un reprezentant al CAB într-un comunicat de presă.

Instanța subliniază că Executivul condus de Ilie Bolojan a influențat decizia CCR prin „reconfigurarea arhitecturii constituţionale”. CAB afirmă că ignorarea realităților din instanțele judecătoreşti referitoare la încărcătura de muncă și deficitul de resurse umane a dus la ruperea echilibrului între puterile statului, esențial pentru funcționarea democrației.

Potrivit datelor oficiale, judecătorii de la Curtea de Apel București și cei ai instanțelor arondate gestionează aproximativ o treime din activitatea judiciară la nivel național, ceea ce pune o presiune uriașă asupra acestora. România se confruntă cu un număr de cauze nou-intrate de 8,42 pe judecător, comparativ cu media europeană de 2,20, conform Eurostat. Acest dezechilibru este agravat de modificările legislative care afectează statutul judecătorilor.

Decizia Curții Constituționale a fost adoptată pe 18 februarie 2026, după cinci amânări, stabilind că al doilea proiect al pensiilor speciale ale magistraților, propus de premierul Ilie Bolojan, este constituțional. Acesta prevede ca magistrații să se pensioneze la 65 de ani, cu maximum 70% din ultimul salariu net, și introduce o perioadă de tranziție de 15 ani.

Lia Savonea, președinta Înaltei Curți, a criticat intervenția Executivului, susținând că aceasta reprezintă o „ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. De asemenea, procurorul general al României, Alex Florența, a avertizat că modificările legislative vor duce la o creștere a termenelor de soluționare a cauzelor și la o scădere a calității justiției.

Pe 6 februarie, premierul Bolojan a avertizat CCR că neîndeplinirea Jalonului 215, referitor la pensiile speciale, ar putea conduce la pierderea a 231 de milioane de euro din PNRR. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că va face toate demersurile pentru a salva acești bani europeni, după ce Curtea Constituțională a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale.

Bolojan a subliniat că finalizarea legii și dialogul cu Comisia Europeană vor începe imediat după publicarea acesteia în Monitorul Oficial, dar a recunoscut că termenul stabilit cu oficialii Comisiei Europene a fost depășit cu aproape trei luni. El a estimat că, în două-trei săptămâni, România va afla dacă banii din PNRR aferenți acestui jalon vor fi pierduți sau nu.

Criticii acestei legi consideră că impactul asupra justiției va fi devastator, generând un sistem judiciar mai slab, cu termene mai lungi pentru soluționarea cazurilor. În lipsa unei dezbateri publice ample și a unei consultări cu experți din domeniu, aceste modificări legislative riscă să submineze în continuare încrederea în justiția română.

În concluzie, decizia CCR de a aproba tăierea pensiilor speciale ale magistraților marchează un moment critic pentru sistemul judiciar din România. Consecințele acestei decizii se vor răsfrânge nu doar asupra magistraților, ci și asupra cetățenilor care depind de un sistem judiciar eficient și de încredere.

Este esențial ca Guvernul să acționeze rapid pentru a recupera fondurile europene și a restabili echilibrul între puterile statului, asigurând astfel independența justiției și protejarea drepturilor cetățenilor.