Controversa normei de hrană
Deputatul PSD Mihai Fifor a criticat dur ideea unei posibile reduceri a bugetului pentru hrana militarilor, atribuind această inițiativă liderului liberal Ilie Bolojan. Într-o postare publică, fostul ministru al Apărării avertizează că discuțiile despre tăieri în sistemul militar contrazic angajamentele asumate de România în cadrul NATO și pot avea un impact negativ major asupra moralului Armatei. Reacția lui Fifor vine în contextul angajamentului României, stabilit la summitul NATO de la Haga, de a crește treptat bugetul apărării până la 5% din PIB până în 2035, dintre care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru securitate și reziliență.
În paralel, presiunile pentru consolidare fiscală și reducerea deficitului bugetar au generat scenarii privind ajustarea cheltuielilor publice, inclusiv în domeniul apărării. Fifor califică drept „absolut aberantă” orice discuție despre reducerea salariilor, a normelor de hrană sau despre disponibilizări în Armată, mai ales în contextul conflictului de la graniță și al deficitului de personal din sistemul de apărare. El subliniază că Armata României are nevoie de investiții în calitatea vieții militarilor, în echipare și în înzestrare, nu de măsuri de austeritate.
Potrivit deputatului PSD, bugetul apărării reprezintă un angajament strategic față de aliați și trebuie gestionat coerent, fără decizii improvizate sau tăieri „haotice”. Un element central al mesajului său este moralul trupelor, pe care îl consideră esențial pentru capacitatea de luptă. Fifor avertizează că incertitudinile privind veniturile pot afecta eficiența militarilor și transmit un semnal periculos atât în interiorul Armatei, cât și în societate.
În plan politic, Fifor îl acuză pe Ilie Bolojan de „inventivitate toxică” și afirmă că imaginea publică nu poate înlocui responsabilitatea față de militari. El susține că zgomotul public și instabilitatea din jurul instituției militare pot fi la fel de nocive ca un „război hibrid”, deoarece slăbesc din interior o instituție vitală pentru securitatea națională.
Ministerul Apărării Naționale a reacționat la aceste acuzații, prin vocea ministrului Radu Miruță, care a subliniat că norma de hrană pentru militari este esențială pentru asigurarea unui aport caloric adecvat, având rolul de a pregăti militarii pentru situații de război. El a afirmat că nu va semna un document care presupune eliminarea acesteia, subliniind că reducerea cheltuielilor nu are legătură cu micșorarea salariilor.
Miruță a explicat că norma de hrană este plafonată din 2017 și susține funcționarea popotelor pentru aproximativ 70% dintre angajații Ministerului Apărării. De asemenea, a subliniat că, la nivelul coaliției, s-a decis ca zona militară să fie exceptată de la măsurile de austeritate, din cauza necesității de înzestrare și a creșterii cheltuielilor.
În concluzie, tensiunile dintre liderii politici cu privire la bugetul apărării și normele de hrană pentru militari reflectă o problemă mai largă legată de securitatea națională și de angajamentele internaționale ale României.
Este esențial ca discuțiile să rămână constructive și să prioritizeze nevoile armatei, în special în contextul geopolitic actual.