Mesaje de alertă și panică
Medicul psihiatru Cristian Paparau a discutat despre impactul mesajelor Ro-Alert asupra sănătății mintale, în special în contextul ninsorilor din București și Ilfov. Pe 18 februarie 2026, în jurul orei 4 dimineața, un mesaj de alertă a fost transmis, provocând reacții diverse printre cetățeni. „Nu orice inconvenient este o catastrofă, nu orice ninsoare e un dezastru”, a declarat Paparau, subliniind că percepția pericolului iminent joacă un rol crucial în generarea panicii.
Potrivit medicului, fiecare „alertă stridentă” activează în creier aceleași mecanisme care se activează în fața unui pericol real. „Amigdala nu face diferența între «pericol major» și «posibil inconvenient»”, a explicat Paparau. Această activare poate duce la creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și la eliberarea cortizolului, hormonul stresului. Aceasta este o reacție fiziologică normală, dar în cazul persoanelor vulnerabile, cum ar fi cei cu anxietate sau atacuri de panică, poate genera episoade severe de panică nocturnă și hipervigilență în timpul zilei.
În acest context, medicul a evidențiat un fenomen social mai complex, în care „magazinele sunt golite preventiv” și oamenii cumpără provizii pentru „două zile de ninsoare moderată”. Paparau a observat că frica generată de alerte poate influența comportamentul colectiv, ceea ce duce la panică generalizată, chiar și atunci când riscurile sunt minime. „Frica este contagioasă, mai contagioasă decât gripa”, a afirmat el, subliniind că, în unele cazuri, reacțiile sunt disproporționate față de realitate.
Medicul a abordat și conceptul de „oboseală de alarmă”, care apare atunci când oamenii sunt expuși frecvent la mesaje de urgență pentru situații care nu necesită o reacție imediată. „Când suntem expuși frecvent la alerte, sistemul nostru psihic poate rămâne într-o stare constantă de tensiune sau poate începe să ignore alertele. Aceasta poate duce la reacții întârziate în cazul unei situații cu adevărat periculoase”, a explicat expertul.
Paparau susține că o societate care trăiește constant în stare de alertă își reduce pragul de toleranță la disconfort. „Iarna înseamnă zăpadă, vara înseamnă căldură, toamna înseamnă ploaie. Nu orice inconvenient este o catastrofă, nu orice ninsoare este un dezastru”, a adăugat el. Aceasta sugerează că, în loc să răspundem cu panică, ar trebui să ne adaptăm mai bine la condițiile climatice și să acceptăm că anumite situații sunt parte din viața cotidiană.
În concluzie, Paparau a subliniat importanța echilibrului între prevenție și raționalitate. „Cred în necesitatea avertizării, însă trebuie să ne întrebăm: când alarma devine mai puternică decât evenimentul în sine?” Așadar, el sugerează că sănătatea mintală colectivă ar putea beneficia de o abordare mai calmă, în loc de o alarmă constantă. Aceasta ar putea însemna nu doar o reducere a mesajelor alarmiste, ci și o perioadă de liniște, pentru a permite oamenilor să gestioneze mai bine stresul și anxietatea în fața provocărilor climatice.
În contextul avertizărilor recente de cod roșu pentru fenomene meteorologice periculoase în București și Ilfov, este esențial să ne gândim la modul în care comunicăm riscurile și cum acestea afectează sănătatea mintală a populației.
Așa cum a subliniat Paparau, „sănătatea mintală colectivă are nevoie, uneori, nu de o alertă în plus… ci de puțină liniște”.