Legea pensiilor magistraților
Premierul Ilie Bolojan a avut o primă reacție la decizia Curții Constituționale a României (CCR) de respingere a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe legea pensiilor magistraților, anunțând că legea va fi trimisă la Cotroceni pentru promulgare. "Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților. Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate", a declarat Bolojan. Aceasta vine după ce CCR a respins sesizarea ÎCCJ cu un vot de 5 la 4. Legea adoptată prevede recalcularea pensiei de serviciu la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. Vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție extinsă până în 2042.
Decizia CCR de a respinge sesizarea ÎCCJ a fost adoptată cu un vot de 7 la 2, iar solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare au fost respinse ca inadmisibile. Potrivit surselor CCR, acest proiect a ajuns la Curte după ce, în 20 octombrie 2025, prima variantă a reformei fusese declarată neconstituțională pe motive de procedură. Guvernul a revenit cu o nouă variantă, angajându-și răspunderea în Parlament la 2 decembrie 2025.
Criticile la adresa tergiversărilor în acest proces au fost aduse și de către președintele Primăriei Capitalei, Nicușor Dan, care a avertizat că acestea afectează credibilitatea instituțiilor. "Este un subiect care trenează în societate de foarte multă vreme", a spus Dan. Legea a fost prezentată ca o reformă necesară, dar contestată de unii experți care consideră că formula de recalculare a pensiilor este instabilă și potențial litigioasă.
Pe de altă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că acum depinde de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ca România să primească fondurile din PNRR aferente acestei reforme. Grindeanu a subliniat importanța unei decizii definitive pentru credibilitatea instituțiilor statului, exprimându-și speranța că această decizie va conduce la obținerea celor 231 de milioane de euro din PNRR.
În timp ce respondenții din coaliție au avut reacții pozitive, președintele USR, Dominic Fritz, a caracterizat decizia CCR ca fiind un gest de normalitate și o reafirmare a democrației. "Reforma pensiilor speciale este constituțională și legitimă", a afirmat Fritz, adăugând că aceasta deschide drumul spre reforme care să reducă privilegiile.
De asemenea, deputatul UDMR, Csoma Botond, a exprimat satisfacția față de decizia CCR, dar a recunoscut că a durat mult timp până la luarea acesteia. "Rațiunea a învins și la CCR, iar această decizie este foarte bună", a spus Botond. Judecătorii CCR au decis că legea este constituțională, iar decizia lor este „definitivă și general obligatorie”.
În concluzie, decizia CCR reprezintă un moment important în procesul de reformă a pensiilor magistraților, având implicații semnificative asupra bugetului și asupra încrederii populației în sistemul judiciar. Următorii pași includ promulgarea legii de către președintele României și demersurile pentru recuperarea fondurilor din PNRR.
Legea pensiilor magistraților a generat controverse și discuții aprinse în societatea românească, iar decizia CCR este un pas important în clarificarea acestui subiect complex, așteptându-se acum implementarea efectivă a reformelor prevăzute în noul act normativ.