Prognoza inflației 2026
Prezentat noile reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat miercuri, în conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației, că prognoza actuală a BNR este construită pe scenariul în care plafonarea prețului la gaze dispare, instituția luând în calcul doar măsurile oficial adoptate. „Nu am introdus plafonarea prețului la gaze în aprilie în prognoză”, a spus guvernatorul, precizând că eventualele modificări privind prețurile la gaze după luna martie vor fi incluse doar dacă vor fi aprobate.
Raportul prezentat de banca centrală, realizat pe baza datelor disponibile până la 4 februarie 2026, actualizează evaluările privind evoluția inflației, perspectiva economiei și impactul măsurilor fiscale și energetice adoptate în ultimul an. Potrivit prognozei BNR, rata anuală a inflației va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026, urmând să înregistreze o creștere temporară în trimestrul al doilea. Ulterior, inflația ar urma să reintre pe o traiectorie descendentă, cu revenirea în intervalul țintei BNR estimată pentru mijlocul anului 2027.
Creșterea temporară este explicată prin efecte de bază, evoluția cotațiilor unor mărfuri și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Evoluțiile actuale se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică în trimestrul III din 2025, precum și majorării cotelor de TVA și a accizelor. Potrivit oficialilor BNR, impactul pachetului de măsuri fiscale adoptat anul trecut este estimat la aproximativ patru puncte procentuale în inflație, dintre care aproximativ două puncte provin din liberalizarea pieței energiei.
Reprezentanții băncii centrale arată că, în absența acestor șocuri administrative, evoluția lunară a inflației a fost relativ stabilă. Datele prezentate indică o temperare a inflației în ultimul trimestru din 2025, principalul factor fiind scăderea cererii de consum. BNR a explicat că decizia de menținere a dobânzii a fost determinată de natura presiunilor inflaționiste. Politica monetară influențează în principal cererea, nu șocurile de pe partea ofertei, precum cele generate de energie sau taxe.
Potrivit guvernatorului, o majorare mai agresivă a dobânzilor ar fi redus inflația mai rapid, dar ar fi riscat împingerea economiei într-o recesiune severă, motiv pentru care instituția a preferat o abordare mai flexibilă. Totodată, acesta a transmis că măsurile fiscale adoptate anul trecut au contribuit la menținerea finanțării deficitului bugetar și la păstrarea ratingului de țară, într-un context economic tensionat. BNR arată că economia a trecut rapid de la excedent de cerere la deficit de cerere, tendință care este așteptată să continue. Scăderea consumului este vizibilă în mai multe sectoare, inclusiv comerț, servicii și turism, dar și în zona achizițiilor importante ale populației.
O continuare a acestei evoluții ar putea duce la o încetinire economică mai accentuată, în condițiile în care persistă și influențe inflaționiste din importuri, în special în zona bunurilor nealimentare. În acest context, investițiile publice sunt văzute de BNR drept principalul motor capabil să susțină creșterea economică fără a alimenta suplimentar inflația. Oficialii avertizează însă că efectele acestora apar mai lent și ar necesita ritmuri ridicate de creștere pentru a compensa scăderea consumului.
Într-o a doua declarație, Mugur Isărescu a subliniat că inflația s-ar putea „prăbuși” cu 4% prin măsurile privind prețul gazelor naturale, dacă acestea sunt adoptate oficial. „Exemplu cel mai recent sunt discuțiile privind ce se va întâmpla la sfârșitul lui martie cu prețurile la gaze, cu plafonarea prețurilor la gaz, nu le-am introdus. De aceea și apare în prognoză o ușoară creștere a prețurilor în aprilie”, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a menționat că, deși există speculații privind posibile măsuri administrative, acestea nu vor fi incluse în prognoză până la adoptarea lor oficială. „Dacă măsurile anunțate vor fi adoptate oficial printr-un document, calculăm și revenim asupra prognozei”, a subliniat acesta. De asemenea, Isărescu a recunoscut că, în februarie 2025, prognoza pentru decembrie 2025 a fost eronată, întrucât nu s-au luat în considerare măsurile fiscale care au fost adoptate ulterior.
Cifrele BNR arată că rata anuală a inflației a crescut la 8,6% în decembrie 2025, comparativ cu 5,5% în decembrie 2024. În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus marginal la 9,62%. Potrivit prognozei, rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, dar va cunoaște o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale șocurilor semnificative pe partea ofertei.
Investițiile publice din fonduri europene sunt esențiale pentru avansul economic, a subliniat Isărescu. „Sperăm că prin această abordare și în baza investițiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creștere economică, să nu dea inflație și dezechilibre externe”, a declarat guvernatorul. Banca Națională își asumă criticile, dar consideră că impactul politicii monetare a fost pozitiv, având în vedere că recesiunea a fost evitată în 2025, deși economia a avut o creștere moderată.
Astfel, Banca Națională a României se află într-o poziție delicată, având în vedere provocările economice actuale, dar își menține optimismul în ceea ce privește viitorul, subliniind importanța stabilității și a măsurilor eficiente pentru a controla inflația fără a afecta negativ creșterea economică.