Recunoaștere europeană recentă
Comisia Europeană a aprobat, miercuri, 18 februarie 2026, adăugarea produsului „Batog de sturion” din România în registrul său de indicații geografice protejate (IGP), informează un comunicat de presă al executivului comunitar. Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), acest produs devine astfel al 16-lea din România recunoscut și înregistrat la nivel european. „Batog de sturion” este un aliment obținut din fileuri dorsale de sturioni din acvacultură, a declarat un reprezentant al MADR. Acest soi de sturioni are caracteristici dezirabile, deoarece dieta lor seamănă cu cea a sturionilor sălbatici, în timp ce trăiesc în condiții favorabile creșterii și reproducerii într-un mediu controlat, fără contaminanți. Filetat, jupuit și porționat manual, file-ul are o structură compactă pentru feliere ușoară.
Procesul de fabricație al „Batogului de sturion” include sărarea cu un amestec de sare gemă și zahăr, uscarea pentru a obține consistență cu o umiditate reziduală de cel puțin 35% și afumarea cu lemn de esență tare pentru a spori aroma și culoarea. Gustul dulce-sărat este însoțit de un gust cărnos specific speciei de sturioni. Conform datelor Eurostat, în Uniunea Europeană sunt înregistrate aproape 1.800 de produse alimentare în sistemele de calitate europene.
La nivel european, România avea recunoscute și protejate 15 produse, din care 12 cu Indicație Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salata cu Icre de Știucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda și Cârnații din topor din Vâlcea; unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibănești, și două cu Specialitate Tradițională Garantată (STG) – Salată tradițională cu icre de crap și Sardeluță Marinată fabricată potrivit tradiției din România.
Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european includ: Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virșli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești, Cârnați oltenești, Mere de Voinești etc. Aceste inițiative contribuie nu doar la protejarea patrimoniului culinar românesc, dar și la promovarea produselor locale pe piața europeană.
Ministerul Agriculturii subliniază importanța acestei recunoașteri, menționând că ea va sprijini dezvoltarea economică a regiunilor producătoare și va oferi consumatorilor produse de calitate superioară. În prezent, România mai are 13 produse aflate în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene: 4 pentru înregistrare ca Indicație Geografică Protejată (IGP) și 9 pentru înregistrare ca Specialitate Tradițională Garantată (STG).
Aceasta evidențiază angajamentul continuu al țării în promovarea și protejarea tradițiilor sale gastronomice, într-o piață din ce în ce mai competitivă.